Curtea Constituțională a anulat dreptul autorităților din Comrat de a-și numi șefii structurilor MAI, SIS și ai organului electoral local. Domnica Manole: „Într-un stat unitar nu există mai multe centre de exercitare a suveranității”

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a declarat neconstituționale prevederi legale care vizează aprobarea componenței Comisiei electorale pentru organizarea alegerilor din UTA Găgăuzia. Totodată, au fost declarate neconstituționale normele care permiteau Adunării Populare a Găgăuziei să participe la numirea și eliberarea din funcție a șefilor Direcției Afacerilor Interne, Direcției de Justiție și Direcției Serviciului de Informații și Securitate din Comrat, informează MOLDPRES.

Decizia a fost pronunțată astăzi, în rezultatul examinării unei sesizări depuse de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari. Totodată, Curtea Constituțională a respins o sesizare conexată depusă de Adunarea Populară a Găgăuziei, care vizează prevederile din Codul electoral ce se referă la numirea organului electoral din autonomie. Ca rezultat, autonomia găgăuză nu va mai beneficia de dreptul de a-și constitui propriul organ electoral și de a stabili reguli speciale pentru organizarea alegerilor în regiune.

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a explicat că Înalta Curte a subliniat că „într-un stat unitar nu există mai multe centre de exercitare a suveranității, iar autonomia nu poate avea competențe proprii care vin în conflict cu competențele autorităților centrale”.


„Curtea a subliniat că autonomia locală trebuie să cunoască limite, care sunt determinate în special de principiul statului unitar. Caracterul unitar al statului presupune că există un singur titular al suveranității și un singur sistem de autorități publice centrale. Într-un stat unitar nu există mai multe centre de exercitare a suveranității. Autonomia nu poate avea competențe proprii care vin în conflict cu competențele autorităților centrale. Articolul 111 din Constituție nu creează un al doilea nivel al puterii constituante sau o ordine juridic autonomă, ci permite existența autonomiei teritoriale în interiorul ordinii constituționale naționale”, a argumentat Domnica Manole.


Totodată, președinta Curții Constituționale a afirmat că „Înalta Curte a reținut că asigurarea ordinii publice și securității statului nu constituie probleme care se încadrează în limitele competenței Unității Teritorial Administrative Găgăuzia, ci reprezintă funcții fundamentale ale statului, exercitate prin autoritățile administrației publice centrale sau al altor autorități administrative naționale”.

Domnica Manole a oferit clarificări și referitor la aspectele ce vizează competențele organelor locale ale UTA Găgăuzia în materie electorală.


„Competența Adunării Populare a Găgăuziei de a aproba componența Comisiei electorale centrale pentru efectuarea alegerilor nu se încadrează în limitele competențelor administrației publice locale și nici ale unității teritoriale autonome cu statut special”, a punctat președinta CC.


Hotărârea Curții Constituționale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.

La începutul lunii iunie, problema organizării alegerilor în Găgăuzia a fost discutată în cadrul unor consultări desfășurate la Președinție, cu participarea reprezentanților autorităților centrale, ai Comisiei Electorale Centrale și ai autonomiei.

În urma discuțiilor, participanții au convenit asupra necesității armonizării legislației electorale locale cu prevederile Codului electoral al Republicii Moldova, astfel încât alegerile din autonomie să fie organizate în conformitate cu standardele naționale privind transparența, finanțarea campaniilor electorale și funcționarea organelor electorale.

Potrivit autorităților de la Chișinău, proiectul de modificare a cadrului legal a fost elaborat în urma mai multor runde de consultări cu reprezentanții Adunării Populare a Găgăuziei, ai Comitetului Executiv și cu deputații din autonomie. În pofida compromisurilor identificate în cadrul negocierilor, procesul de adoptare a noilor reguli electorale a rămas blocat.