Integrarea europeană și apărarea, ținte ale campaniilor de dezinformare. Liliana Vițu: „Atacurile informaționale au loc pe tot parcursul anului”

Integrarea europeană, securitatea națională și cooperarea în domeniul apărării sunt printre principalele domenii vizate de campaniile de dezinformare din Republica Moldova. Mesajele manipulatorii sunt adaptate în funcție de evoluțiile politice și pot alimenta neîncrederea cetățenilor în instituțiile statului. Despre aceste riscuri a vorbit Liliana Vițu, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, în cadrul Conferinței Anuală privind Extinderea UE, transmite MOLDPRES.

Potrivit Lilianei Vițu, trei dintre cei cinci piloni ai securității naționale sunt securitatea națională, integrarea europeană și apărarea. Celelalte două componente sunt coeziunea socială și reziliența economică.


„Integrarea europeană este strâns legată de securitatea Republicii Moldova, deoarece reprezintă nu doar o direcție de dezvoltare, ci și o modalitate de consolidare a securității statului. Totuși, acest proces este supus unor atacuri informaționale constante”, a declarat Liliana Vițu.


Un exemplu relevant, potrivit directoarei Centrului, a fost ziua de 4 noiembrie, când a fost prezentat raportul privind progresele Republicii Moldova în procesul de integrare europeană. În acea zi, mesajele promovate în spațiul informațional s-au schimbat în funcție de rezultatele prezentate.


„Inițial, s-a afirmat că aderarea la Uniunea Europeană este înșelătoare și că negocierile nu vor duce la un rezultat real. Ulterior, după prezentarea aprecierilor pozitive privind reformele, mesajele au fost schimbate, susținându-se că negocierile sunt grăbite și că nu țin cont de interesele cetățenilor”, a explicat Liliana Vițu.


O altă vulnerabilitate este lipsa de înțelegere a etapelor procesului de aderare. Termeni precum clustere, negocieri și criterii de închidere pot fi utilizați pentru a crea confuzie în rândul populației. În plus, lipsa unei date certe privind aderarea Republicii Moldova la UE poate deveni un subiect exploatat de cei care promovează mesaje manipulatorii.


„O vulnerabilitate importantă este reprezentată de confuzia creată în jurul procesului de aderare. Termeni precum clustere, negocieri, criterii de închidere și etape de aderare pot fi folosiți pentru a induce în eroare populația. De asemenea, lipsa unei date certe privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană poate deveni un subiect exploatat în campaniile de dezinformare”, a menționat directoarea Centrului.


Liliana Vițu a atras atenția și asupra diferenței dintre progresele instituționale și realitatea de zi cu zi a cetățenilor. Chiar dacă autoritățile raportează rezultate în procesul de integrare europeană, oamenii continuă să se confrunte cu dificultăți economice și sociale.


„Chiar dacă sunt înregistrate rezultate pozitive în procesul de integrare europeană, populația se confruntă în continuare cu prețuri ridicate, venituri reduse, dificultăți economice și probleme în sistemul social. Această diferență poate fi exploatată pentru a crea nemulțumire și neîncredere față de integrarea europeană”, a subliniat Liliana Vițu.


Narațiunile false vizează și domeniul apărării. Cooperarea Republicii Moldova cu state precum Ucraina, România și Norvegia este prezentată uneori drept o dovadă a pregătirii țării pentru război sau a implicării sale în conflictul militar.


„Colaborarea cu Ucraina, România și Norvegia în domeniul securității și apărării este interpretată în mod manipulator ca o încălcare a neutralității Republicii Moldova și o implicare în conflictul militar. De asemenea, există riscul ca Republica Moldova să fie prezentată ca un punct de sprijin pentru Ucraina, ceea ce poate alimenta narațiuni false și mesaje care provoacă teamă și divizare în societate”, a declarat directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării.


O altă provocare majoră este mediul online, unde inteligența artificială poate fi utilizată pentru producerea și răspândirea informațiilor false. În același timp, lipsa unui cadru normativ suficient de dezvoltat îngreunează intervenția autorităților și colaborarea cu platformele digitale.


„Una dintre cele mai mari vulnerabilități rămâne mediul online, în special rețelele sociale, unde inteligența artificială poate fi utilizată pentru răspândirea informațiilor false și manipularea opiniei publice. Lipsa unui cadru normativ suficient de dezvoltat îngreunează intervenția autorităților și colaborarea acestora cu platformele digitale”, a precizat Liliana Vițu.


Directoarea Centrului a menționat că măsurile legislative privind publicitatea online și comportamentul în mediul digital în timpul campaniilor electorale nu sunt suficiente, deoarece atacurile informaționale nu se limitează la perioadele electorale.


„Atacurile informaționale nu au loc doar în perioada electorală, ci pe tot parcursul anului”, a punctat Liliana Vițu.


În acest context, consolidarea rezilienței informaționale, dezvoltarea cadrului legislativ și informarea corectă a cetățenilor rămân esențiale pentru protejarea securității naționale și menținerea încrederii publice.

Republica Moldova a trecut, în ultimii ani, de la statutul de consumator de securitate la cel de contributor activ la securitatea regională și europeană. Schimbarea este rezultatul reformelor din domeniul informațiilor și al apărării, precum și al consolidării cooperării cu partenerii europeni. Declarațiile au fost făcute de Alexandru Musteață, directorul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, în cadrul Conferinței Anuală privind Extinderea UE.


	
Republica Moldova își schimbă rolul în arhitectura de securitate europeană. Alexandru Musteață: „Devine un generator de securitate”


În perioada 9–10 noiembrie, la Chișinău s-a desfășurat Conferința anuală privind extinderea Uniunii Europene, care a reunit oficiali europeni și naționali, reprezentanți ai instituțiilor UE, experți, reprezentanți ai societății civile și parteneri internaționali.

Directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Iulian Groza, a declarat marți, în cea de-a doua zi a conferinței, că evenimentul a întrunit peste 760 de participanți și peste 60 de vorbitori, oferind un spațiu de dialog și schimb de experiență privind procesul de extindere a UE, progresele statelor candidate, provocările reformelor și perspectivele integrării europene.

Discuțiile au vizat, de asemenea, rolul extinderii în consolidarea securității, stabilității și prosperității pe continentul european.