Deputatul Alexandr Stoianoglo va candida independent la funcția de bașcan al Găgăuziei

Deputatul Alexandr Stoianoglo va candida independent la funcția de bașcan al Găgăuziei. Anunțul a fost făcut de politician în cadrul unui briefing susținut în Parlamentul Republicii Moldova, comunică MOLDPRES.

Stoianoglo a declarat că experiența sa parlamentară l-a convins că problemele autonomiei nu pot fi soluționate în totalitate de Legislativ și că este pregătit să-și asume responsabilitatea pentru conducerea puterii executive din Găgăuzia.


„Candidez la funcția de bașcan al Găgăuziei. Astăzi am anunțat oficial această decizie în Parlamentul Republicii Moldova. Experiența mea parlamentară m-a ajutat să înțeleg: nu toate problemele Găgăuziei pot fi soluționate din Parlament”, a declarat Stoianoglo.


Potrivit acestuia, funcția de deputat și cea de bașcan presupun responsabilități diferite. Dacă un parlamentar poate propune legi și insista pentru soluții la nivel național, bașcanul conduce puterea executivă a autonomiei și răspunde direct pentru rezultatele obținute.


„Bașcanul are o altă responsabilitate: conduce puterea executivă a autonomiei, lucrează cu o echipă și cu resurse concrete și răspunde direct pentru rezultate. Pentru mine, miza nu este funcția sau rangul. Miza este unde pot face mai mult și pentru ce sunt pregătit să răspund personal. Iar eu sunt pregătit să-mi asum această responsabilitate”, a spus Stoianoglo.


Deputatul a precizat că programul său electoral va fi prezentat separat și va include obiective concrete, termene de realizare și surse de finanțare. Printre problemele pe care intenționează să le abordeze se numără economia și crearea locurilor de muncă, plecarea tinerilor, dezvoltarea satelor, educația și posibilitățile de dezvoltare ale autonomiei.


„Programul electoral îl voi prezenta separat. Voi veni cu obiective concrete, termene și surse de finanțare. Vom vorbi despre economie și locuri de muncă, despre tinerii care pleacă pentru că nu-și văd viitorul acasă, despre satele noastre, educație și posibilitățile autonomiei. Și, desigur, despre relațiile dintre Comrat și Chișinău”, a menționat candidatul.


Stoianoglo a afirmat că relația dintre Comrat și Chișinău trebuie să fie bazată pe respectarea competențelor autonomiei și pe soluționarea problemelor cetățenilor. Acesta a pledat pentru evitarea transformării divergențelor în conflicte și a conflictelor în blocaje.

Deputatul a precizat că nu intenționează să renunțe la mandatul său. Pe durata campaniei electorale, activitatea sa parlamentară va fi separată de participarea la alegeri, în condițiile legii.


„Mandatul de deputat nu îl depun. Pe durata campaniei, activitatea parlamentară va fi separată de participarea la alegeri, în condițiile legii. Alegerile trebuie să fie o competiție între candidați, nu între funcții și resurse administrative”, a subliniat deputatul.


În anul 2024, Alexandr Stoianoglo a candidat la alegerile prezidențiale din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. În turul al doilea, acesta a obținut 44,59% din voturi la nivel național. În septembrie 2025, Stoianoglo a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Blocului electoral „Alternativa”.

Alegerile pentru funcția de bașcan al Unității Teritorial Administrative Găgăuzia vor avea loc pe 15 noiembrie 2026, concomitent cu alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei. Potrivit CEC, scrutinul din autonomie va costa peste 13,6 milioane de lei.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica a menționat că scrutinul din autonomie se va desfășura în baza unor reguli uniformizate. Anterior, în UTA Găgăuzia erau aplicate propriile prevederi electorale, ceea ce a dus în timp la diferențe. Postică a dat drept exemplu numărul alegătorilor înscriși în listele electorale și modul de calculare a ratei de participare necesare pentru validarea scrutinului. Potrivit vicepreședintelui CEC, odată cu aplicarea regulilor naționale, astfel de diferențe vor fi eliminate.


„Punctul de reper este Codul electoral al Republicii Moldova. Începând cu acest scrutin, în anul 2026, această „carte de căpătâi” va fi pusă în aplicare și în autonomia găgăuză. (...) Acum, regulile vor fi uniformizate. Deci, nu vom avea situații în care, la alegerile bașcanului, spre exemplu, pe listele electorale vom avea 80–90 de mii de oameni, dar vom avea, la toate scrutinele, aceeași cifră”, a explicat membrul CEC. În rest, eu cred că, pentru alegătorul simplu, nu se schimbă practic nimic. Procedurile electorale, așa cum au fost, așa și o să fie aplicate”, a declarat Postică la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova.


Un alt subiect abordat de reprezentantul CEC a vizat cerința privind cunoașterea limbilor română și găgăuză pentru candidații la funcția de bașcan. Postica a precizat că detaliile privind verificarea cunoașterii limbilor urmează să fie stabilite și explicate în cadrul hotărârii CEC privind particularitățile organizării alegerilor din Găgăuzia.

Vicepreședintele CEC a anunțat că pe 9 septembrie va avea loc la Comrat o consultare privind particularitățile organizării alegerilor regionale. La discuții sunt așteptați reprezentanți ai partidelor politice și ai altor părți interesate.


„Noi, tradițional, organizăm astfel de discuții cu toate părțile interesate, cu reprezentanții partidelor politice și cu celelalte părți interesate, pentru a explica din start regulile de joc și pentru a evita anumite acuzații ulterioare”, a spus Pavel Postica.


Funcția de bașcan al Găgăuziei a devenit vacantă după ce Evghenia Guțul a fost condamnată în dosarul „Șor”. Bașcanul conduce autoritățile executive ale autonomiei și este ales prin vot direct pentru un mandat de patru ani. Potrivit datelor Recensământului Populației și Locuințelor din 2024, populația UTA Găgăuzia este de aproximativ 103.700 de locuitori.