Promo-LEX: Partidele din Moldova atrag tot mai multe donații și depind mai puțin de banii de la buget

Partidele politice din Republica Moldova devin tot mai puțin dependente de finanțarea publică și reușesc să atragă tot mai multe resurse din donațiile cetățenilor și cotizațiile de membru. Concluzia se regăsește în Raportul de monitorizare „Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova. Retrospectiva anului 2025”, prezentat astăzi de Asociația Promo-LEX, transmite MOLDPRES.

Potrivit documentului, ponderea alocațiilor de la bugetul de stat în veniturile partidelor a scăzut constant în ultimii ani, de la 84% în 2023 la 75% în 2024 și la 60% în 2025. În paralel, veniturile provenite din donații și cotizații au înregistrat o creștere semnificativă.

Datele analizate arată că 38 de partide politice au raportat venituri totale de aproximativ 98,2 milioane de lei în anul 2025. Trei formațiuni au concentrat circa 65% din totalul veniturilor raportate: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – 37%, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) – 19% și Partidul Nostru (PN) – 9%. Restul de 35 de partide au cumulat împreună 35% din veniturile declarate.

Alocațiile de la bugetul de stat au rămas principala sursă de finanțare, reprezentând 60% din totalul veniturilor raportate. În valoare absolută, 29 de partide au beneficiat de aproximativ 58,7 milioane de lei din fonduri publice. PAS a primit 49% din totalul alocațiilor, PSRM – 22%, iar PN – 5%, cele trei formațiuni acumulând împreună circa 76% din finanțarea publică acordată partidelor.

Raportul arată însă că nouă partide nu au beneficiat de aproximativ două milioane de lei din alocațiile bugetare care le reveneau, ca urmare a deciziilor Comisiei Electorale Centrale privind suspendarea finanțării sau aplicarea altor sancțiuni pentru încălcările constatate.

În același timp, veniturile din cotizații de membru au crescut considerabil. În 2025, 18 partide au raportat aproape nouă milioane de lei din cotizații, cu circa 7,3 milioane de lei mai mult decât în anul precedent. Cu toate acestea, Promo-LEX remarcă faptul că în 13 dintre cele 18 formațiuni care au declarat astfel de venituri, liderii partidelor nu au achitat cotizația de membru.

Donațiile financiare de la persoane fizice și juridice au însumat 28,9 milioane de lei, de două ori mai mult decât în 2024. Cele mai mari volume de donații au fost raportate de PAS, care a atras 35% din total, urmat de PN cu 18% și PSRM cu 11%.

În ceea ce privește cheltuielile, cele 38 de partide au declarat cheltuieli totale de 95,7 milioane de lei. Cele mai mari cheltuieli au fost raportate de PAS (38%), PSRM (20%) și PN (9%).

Totodată, Promo-LEX estimează că 33 de partide politice au avut cheltuieli neraportate de peste 20 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 22% din totalul cheltuielilor declarate oficial la CEC. Cele mai mari volume ale acestor cheltuieli au fost estimate pentru PSRM (22%), PN (11%), PRIM și MAN (câte 9%), precum și PPVM și PCRM (câte 8%).

Potrivit raportului, cele mai multe cheltuieli neraportate ar fi fost efectuate pentru locațiunea și întreținerea sediilor și servicii de telecomunicații (29%), presă și materiale promoționale (24%), precum și pentru recompense acordate voluntarilor și agitatorilor (21%).

Autorii studiului notează că în 2025 au fost adoptate modificări importante ale legislației privind finanțarea și activitatea partidelor politice, prin Legea nr. 100/2025. Noile prevederi urmăresc consolidarea sancțiunilor pentru finanțarea ilegală, extinderea mecanismelor de control și transparență, clarificarea obligațiilor de raportare financiară și introducerea unor cerințe mai stricte privind auditul financiar.

Raportul evidențiază și o implicare mai activă a Comisiei Electorale Centrale în supravegherea finanțării politice. Instituția a constatat mai multe încălcări legate de raportarea financiară, donații peste limitele legale, utilizarea unor servicii gratuite nedeclarate și nerespectarea obligațiilor de raportare.

Deși majoritatea formațiunilor au prezentat rapoartele financiare obligatorii, Promo-LEX semnalează că persistă probleme privind calitatea informațiilor raportate. În unele cazuri, partide care au desfășurat activități politice și organizaționale au declarat venituri și cheltuieli „zero”.

În acest context, organizația formulează mai multe recomandări pentru Parlament, CEC și partidele politice, inclusiv reglementarea mai detaliată a finanțării indirecte și a promovării politice prin intermediul terților, reguli mai clare privind donațiile materiale și mecanisme mai eficiente de verificare a donațiilor și cotizațiilor provenite de la persoane care obțin venituri în străinătate.

Totodată, Promo-LEX recomandă partidelor să își diversifice sursele de finanțare și să încurajeze participarea membrilor prin achitarea regulată a cotizațiilor, pentru a reduce dependența de fondurile publice și a consolida sustenabilitatea financiară a formațiunilor politice.