ANALIZA // Sprijin european și responsabilitate internă: ce trebuie să facă Republica Moldova pentru a avansa spre UE
Participarea Maiei Sandu la Forumul privind extinderea Uniunii Europene de la Bruxelles, pe 16 noiembrie, a confirmat interesul instituțiilor europene pentru avansarea Republicii Moldova în procesul de aderare. Intervenția președintei continuă mesajul transmis la Conferința anuală de la Chișinău, din 9–10 noiembrie. Solicitat de MOLDPRES, analistul politic din România Mihai Isac a subliniat că sprijinul politic există, iar autoritățile moldovene trebuie să îl consolideze prin aplicarea reformelor. Următoarea etapă va depinde de felul în care schimbările legislative îmbunătățesc funcționarea statului.
Republica Moldova are propriul aport la securitatea europeanăLa Bruxelles, Ursula von der Leyen a apreciat rezistența cetățenilor moldoveni în fața ingerințelor străine și a arătat că experiența lor poate fi folositoare întregii Uniuni. Este o recunoaștere cu greutate politică. Republica Moldova are propriul aport la securitatea europeană, iar integrarea ei este legată de interesul UE de a avea o vecinătate stabilă. Acest argument îi oferă Chișinăului susținere într-un moment în care extinderea a revenit între prioritățile europene.
Întâlnirile Maiei Sandu cu António Costa și Roberta Metsola, urmate de discuțiile cu comisarii Marta Kos și Michael McGrath, arată că această susținere implică mai multe instituții europene. Agenda a inclus deschiderea următoarelor grupuri de capitole de negociere, finanțarea perioadei de preaderare și reforma justiției. Faptul că Bruxellesul discută asemenea pași cu autoritățile moldovene oferă continuitate relației și creează așteptări precise privind rezultatele.
Evaluarea Comisiei Europene din 4 noiembrie susține perspectiva unui progres rapid. Republica Moldova are patru grupuri de capitole deschise, iar Comisia consideră îndeplinite condițiile pentru deschiderea celor două rămase. Obiectivul încheierii negocierilor la începutul anului 2028 este descris drept ambițios și realizabil, cu condiția menținerii ritmului reformelor. Această condiție leagă explicit susținerea europeană de munca pe care instituțiile de la Chișinău o au de făcut.Aderarea presupune ulterior acordul Parlamentului European, aprobarea unanimă a Consiliului și ratificarea tratatului de către toate părțile. Rezultatele reformelor vor conta și în aceste decizii politice. Un stat care poate demonstra că aplică regulile asumate le oferă susținătorilor săi argumente mai puternice în parlamentele și societățile europene.
Justiția - test al capacității de a duce schimbările până la capătÎncrederea acordată Republicii Moldova se vede și în finanțare. Planul de creștere, de până la 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027, leagă sprijinul de îndeplinirea reformelor convenite cu UE. Pe 5 octombrie 2026, Comisia a plătit o nouă tranșă de 157 de milioane de euro după verificarea a 18 reforme. Autoritățile au astfel un exemplu concret al relației dintre angajamente, rezultate și resurse pentru dezvoltare.
Justiția rămâne un test al capacității de a duce schimbările până la capăt. Raportul de țară constată progrese bune și evaluează sistemul judecătoresc drept moderat pregătit. În același timp, documentul cere continuarea evaluării integrității judecătorilor și procurorilor, ocuparea posturilor vacante și reducerea duratei proceselor. Pentru cetățean, eficiența reformei se verifică atunci când instanța îi examinează cauza într-un termen rezonabil și îi protejează drepturile.
Combaterea corupției trebuie să producă rezultate judiciare durabile. Comisia cere consolidarea bilanțului de investigații, trimiteri în judecată și hotărâri definitive, inclusiv în cazurile de corupție la nivel înalt. Recuperarea bunurilor obținute ilegal și respectarea garanțiilor procesuale dau credibilitate acestui efort. Autoritățile trebuie să demonstreze că instituțiile pot ajunge la asemenea rezultate indiferent de influența politică sau economică a persoanelor investigate.
Calitatea reformelor influențează direct capacitatea diplomației moldovene de a obține susținereAceeași exigență se aplică administrației. Raportul european apreciază progresele, dar arată că implementarea efectivă a reformei administrației locale trebuie demonstrată, iar cetățenii să simtă aceste avantaje. Negocierile și folosirea fondurilor europene cer funcționari competenți, responsabilități clare și capacitatea de a pregăti proiecte. Pentru comunități, reorganizarea instituțiilor trebuie să însemne servicii mai accesibile și investiții administrate corect.
Susținerea reformelor presupune și respectarea regulilor democratice în procesul de adoptare a lor. Stabilitatea instituțiilor democratice și protejarea drepturilor sunt criterii ale aderării. Guvernarea își confirmă angajamentul european efectiv prin felul în care aplică aceste standarde în relația cu cei care o critică.
Obiective publice, termene clare și raportări periodice. Ce le cere Maia Sandu instituțiilor pentru 2027Maia Sandu a subliniat la Bruxelles că evaluările pozitive ale Comisiei fac mai ușoare discuțiile cu statele membre. Mesajul are o consecință pentru politica internă. Calitatea reformelor influențează direct capacitatea diplomației moldovene de a obține susținere. Un obiectiv îndeplinit oferă argumente pentru următorul pas în negocieri, iar întârzierile și aplicarea inconsecventă a legilor slăbesc poziția Chișinăului.
Președinta a cerut și reciprocitate. Atunci când Republica Moldova își îndeplinește obligațiile, cetățenii trebuie să poată vedea avansarea procesului european. Ea a avertizat că stagnarea ar ajuta Moscova să promoveze ideea că aderarea este o perspectivă falsă. Menținerea încrederii publice cere atât rezultate ale reformelor din țară, cât și decizii europene care să le recunoască. Acestea pot face mai credibilă și susținerea internă pentru schimbările dificile.
Discuția despre protejarea statului de drept după aderare completează această responsabilitate. Ursula von der Leyen a propus garanții mai puternice împotriva reculului democratic, iar Maia Sandu a susținut menținerea reformelor pe termen lung. Pentru Republica Moldova, miza este ca independența justiției și regulile de integritate să reziste schimbărilor de guvernare. Astfel, încrederea acordată actualei conduceri poate deveni încredere în instituțiile țării.
La conferința de la Chișinău, Maia Sandu a cerut ca 2027 să fie un an al rezultatelor concrete, mai ales în implementare. Această cerință trebuie tradusă în obiective publice pentru fiecare instituție, cu termene și raportări despre îndeplinirea lor. Parlamentul, Guvernul și autoritățile locale au de arătat ce schimbări au aplicat, unde apar întârzieri și cum le rezolvă. Așa poate fi confirmată, pas cu pas, încrederea pe care partenerii europeni au acordat-o Republicii Moldova
În perioada 15–16 noiembrie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a efectuat o vizită de lucru la Bruxelles, unde a participat la Forumul privind extinderea Uniunii Europene și a avut întrevederi cu mai mulți oficiali europeni de rang înalt și eurodeputați.
Agenda vizitei a inclus discuții cu președintele Consiliului European, António Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, precum și comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius. Discuțiile au vizat avansarea procesului de aderare a Republicii Moldova la UE, sprijinul instituțiilor europene și reformele necesare pentru următoarele etape ale negocierilor.
Viceprim-ministrul Mihai Popșoi, la reuniunea ministerială a UE: „Investițiile în infrastructura țării noastre vor facilita conectivitatea regională și vor aduce beneficii întregii Uniuni Europene”
MONITORUL OFICIAL // Sinteza actelor normative, legilor și decretelor din noua ediție - 17 noiembrie 2026
Republica Moldova și Turcia vor intensifica cooperarea economică și vor organiza noi consultări interministeriale
Sprijinul Irlandei pentru aderarea Moldovei la UE, discutat de Mihai Popșoi cu Helen McEntee
Viceprim-ministra Cristina Gherasimov: „Republica Moldova este pregătită să contribuie la securitatea Europei”
Reforma salarizării, examinată în Parlament. Igor Grosu: „Să facem regulă. Sistemul a fost schimonosit de plicuri, «culioace» și adaosuri”
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, despre revenirea lui Vadim Krasnoselski în Republica Moldova: „Probabil a acceptat sancțiunea de a nu părăsi țara”
Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, solicită explicații privind vizita în Rusia a unor deputați din opoziție
Șefa statului, Maia Sandu, efectuează o vizită la Bruxelles: întrevederi cu oficiali europeni și discuții privind avansarea negocierilor de aderare
Alegeri în Găgăuzia: 13 candidați au obținut peste 50% din voturi pentru Adunarea Populară
Alegeri în Găgăuzia: CEC a verificat 100% din procesele-verbale la alegerile pentru funcția de bașcan al autonomiei
Alexandr Stoianoglo și Fiodor Gagauz se vor confrunta în turul doi al alegerilor pentru funcția de bașcan al Găgăuziei
Promo-LEX: Încălcări ale secretului votului, votare în locul altor alegători și suspiciuni de corupere a alegătorilor la alegerile din Găgăuzia
Locuitorii satului Novosiolovca din raionul Taraclia și-au ales primarul
Un bărbat a fost condamnat la 11 ani de închisoare, după ce și-a înjunghiat soția
Festivalul Internațional de Teatru Contemporan „Andrei Vartic” s-a deschis la Chișinău cu un spectacol inspirat din opera lui Soljenițîn
FOTO // Expoziția „O călătorie în tropice”, inaugurată la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală
Ambasadorul agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, convocat la MAE după survolarea spațiului aerian național de șapte drone
Sprijin european în caz de dezastre: participarea Republicii Moldova la Mecanismul de protecție civilă al UE va fi reglementată prin lege
Acordul de cooperare tehnico-militară dintre Republica Moldova și Ucraina, propus spre ratificare
Aeroportul din Chișinău reduce anunțurile sonore de la 1 decembrie
Focar de toxiinfecție alimentară la Bălți. Peste 90 de persoane, printre care 18 copii, au avut de suferit
Rusia testează o nouă dronă reactivă „Gheran-6”, care ar putea atinge viteze de 1.000 km/h
IGSU nu a primit solicitări de ajutor după cutremurul din această noapte
Un caz de braconaj, documentat în raionul Cahul
Euro se ieftinește, iar cotația dolarului crește ușor
FOTO // Poliția vine cu precizări despre drona explodată la Naslavcea: ce au descoperit specialiștii la fața locului
Celula de criză a fost activată după cutremurul cu magnitudinea de 5,7 resimțit în Republica Moldova. Până la această oră nu au fost raportate victime
Republica Moldova, zguduită de un nou cutremur. Seismul a fost resimțit în mai multe țări
Agenda evenimentelor miercuri, 18 noiembrie




