DOC // Un raport SIS și AIM demontează miturile privind cantitatea reală de muniții de la Cobasna. Alexandru Musteața: „Nu este o amenințare existențială pentru regiune, așa cum a fost prezentat insistent în scop geopolitic”

Depozitul de muniții de la Cobasna ar deține o cantitate de aproximativ 14.000 de tone brut de armament (incluzând ambalajele și lăzile), iar cantitatea netă de substanță explozibilă este de doar 2.800 de tone, volum mult mai mic comparativ cu cel vehiculat anterior. Cifrele au fost prezentate astăzi de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și Agenția Informații Militare (AIM) și au fost incluse în raportul „Cobasna: Separarea unui Mit de Realitate”, făcut public de cele două instituții. Raportul evidențiază că depozitul de Cobasna este un risc, dar limitat și controlat, și nu reprezintă „o amenințare existențială pentru regiune, așa cum a fost prezentat în mod repetat în scop geopolitic”, transmite MOLDPRES.

990a848f8f3e33210195d64d3ffc574d_raport-cobasna_6a8814d3aa20c.pdf

Documentul vizează evaluarea tehnică și de securitate a depozitului de muniții de la Cobasna, inclusiv date privind stocurile de muniții, particularitățile infrastructurii de depozitare, scenariile de risc identificate și măsurile recomandate pentru gestionarea acestora. Datele prezentate demontează scenariile vehiculate anterior, potrivit cărora, cantitatea de uniții depozitată la Cobasna este mult mai mare, cu riscuri pentru întreaga regiune.

Directorul SIS, Alexandru Musteața, a declarat, la o conferință de presă, că de mai bine de două decenii, depozitul de muniții de la Cobasna a fost transformat în spațiu public într-un subiect de frică. În acest context, raportul făcut public astăzi prezintă date tehnice de depozitare, caracteristici ale munițiilor, calcule inginerești, caracteristice ale terenului care, potrivit directorului SIS, „demontează narațiuni false și descriu consecințele reale ale unei potențiale explozii”.



 


„Depozitul de la Cobasna a fost adesea prezentat de unii exponenți ai regimului separatist din stânga Nistrului, de persoane din conducerea Federației Ruse, dar și de anumite voci autohtone drept o potențială catastrofă de proporții regionale. Acest raport prezintă date tehnice de depozitare, caracteristici ale munițiilor, calcule inginerești și particularități ale terenului care demontează narațiunile false și descriu consecințele reale ale unei potențiale explozii. Instituțiile noastre au decis să răspundă acestor afirmații nu cu alte declarații, ci cu date concrete. Am reunit informații din rapoartele oficiale ale Misiunii OSCE, din imagini satelitare, din surse deschise, dar și din surse umane secrete și din analiza comunicațiilor și semnalelor electronice. Am raportat situația de la Cobasna la incidente similare produse la depozite de muniții din Bulgaria, Cehia, Ucraina și Federația Rusă din ultimii ani. Am aplicat metodologia Organizației Națiunilor Unite pentru estimarea daunelor provocate de explozii, instrumentul Human Safeguard și am dublat aceste calcule cu simulări inginerești independente, realizate de experți geniști din cadrul Armatei Naționale”, a explicat Alexandru Musteața.


Directorul AIM, Radu Cîșleanu, a afirmat că datele din raport arată că, în prezent, în complexul de la Cobasna se mai află circa 14.000 de tone brut de muniții, dintre care doar aproximativ 2.800 de tone reprezintă încărcătura explozivă propriu-zisă.



 


„Estimăm că, în prezent, în complex se mai află circa 14.000 de tone brut de muniții. Este însă esențial să facem distincția între masa brută a munițiilor și cantitatea efectivă de material exploziv. Din cele aproximativ 14.000 de tone existente, estimăm că doar în jur de 2.800 de tone reprezintă încărcătură explozivă propriu-zisă. Restul stocului este constituit din carcase metalice, ambalaje, componente inerte și muniții de simulare fără încărcătură explozivă. Această diferență este importantă. Greutatea totală a unui proiectil sau unei rachete include numeroase componente structurale. În cazul proiectilelor de artilerie, încărcătură explozivă reprezintă în mod obișnuit aproximativ 14-17% din aceasta. Iar în cazul bombelor de aviație, o proporție poate ajunge la aproximativ 30-40% din greutatea acesteia”, a afirmat Radu Cîșleanu.


Depozitul de muniții de la Cobasna, creat de autoritățile sovietice în anii 1940, se află în prezent sub control de fapt al Federației Ruse, prin intermediul Grupului Operativ al Trupelor Ruse staționate ilegal în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, a explicat directorul AIM. La Summitul OSCE de la Istanbul din 1999, Federația Rusă și-a sumat angajamentul de a-și retrage trupele și munițiile de pe teritoriul Republicii Moldova, însă acest angajament nu a fost îndeplinit.


„Singurele progrese au vizat evacuarea și distrugerea parțială a stocărilor de muniții. În perioada 2001-2004, sub monitorizarea OSCE, aproximativ 22.000 de tone de muniții au fost evacuate sau distruse. Ulterior, procesul a fost blocat de partea rusă. Ultimele evaluări și vizite OSCE din acea perioadă indicau că în 2006, la Cobasna mai erau stocate aproximativ 20.000 de tone de muniții. Analiza noastră arată că în aproximativ 20 de ani o parte din aceste stocuri a fost consumată în cadrul activităților de instruire și exercițiilor desfășurate de trupurile ruse și de structurile de forțe separatiste”, a subliniat Radu Cîșleanu.


Un al doilea element esențial inclus în raport vizează modul în care sunt depozitate munițiile de la Cobasna.



Radu Cîșleanu a explicat că stocurile de la Cobasna nu sunt concentrate într-o singură construcție. Ele sunt repartizate în 42 de depozite distincte, dispersate pe o suprafață de peste 1 km pătrat, la distanță de aproximativ 80-200 m una față de alta.

Potrivit oficialului, această dispersare, împreună cu separarea pe compartimente a infrastructurii și protecția oferită de relieful natural al zonei, reduce semnificativ posibilitatea produceri unei detonări simultane a întregului depozit.

În aceste condiții, Radu Cîșleanu a subliniat că „riscul asociat depozitului de la Cobasna trebuie tratat cu maximă seriozitate, însă trebuie evaluat pe baza criteriilor și caracteristicilor tehnice reale ale stocurilor și al infrastructurii, nu prin scenarii care presupun detonarea instantanee și simultană a întregii cantități de muniții”.


„Prin urmare, scenariul realist al unui incident major la Cobasna nu este cel al unei singure explozii de proporție regională. Mai mult, probabil ar fi un fenomen de detonare succesivă, incendii și explozii localizate, pe măsură ce focul s-ar propaga în anumite zone ale complexului. Incidentele similare produse în Bulgaria, Cehia, Ucraina și Federația Rusă susțin pe deplin acest tip de evoluție. Simulările noastre indică faptul că efectele directe al exploziei unui singur depozit s-ar concentra într-o rază de aproximativ 2 km de epicentru. Această distanță corespunde aproximativ distanței dintre zona tehnică a complexului și cea mai apropiată localitate. Cu alte cuvinte, riscul asociat depozitului de la Cobasna trebuie tratat cu maximă seriozitate, însă trebuie evaluat pe baza criteriilor și caracteristicilor tehnice reale ale stocurilor și al infrastructurii, nu prin scenarii care presupun detonarea instantanee și simultană a întregii cantități de muniții”, a conchis Radu Cîșleanu.


În cadrul conferinței de presă, directorul SIS a combătut afirmațiile vehiculate în spațiul public potrivit cărora „o explozie la Cobasna ar putea avea forța unei bombe nucleare, comparabilă cu Hiroshima”.


„Această afirmație provine dintr-un studiu din 2005, citat pe larg de agențiile de presă rusești, care evocă un cutremur de circa 7,5 grade pe scara Richter. Raportul nostru arată clar de ce această comparație este falsă. Ea confundă masa totală a munițiilor depozitate cu cantitatea reală de exploziv activ. O bombă precum cea de la Hiroshima echivalează cu 15.000 de tone de TNT, de circa 1.500 de ori mai puternică decât cea mai puternică muniție convențională existentă în Cobasna. Pentru ca acest scenariu să fie real, ar fi nevoie ca 1.500 de bombe convenționale, de 10 tone fiecare, să detoneze simultan în același loc. Acest lucru este imposibil, din punct de vedere tehnic, la Cobasna, având în vedere ce și în ce cantitate este păstrată acolo”, a afirmat Alexandru Musteața.






El a accentuat că raportul prezentat astăzi spune clar că depozitul de Cobasna este un risc, dar limitat și controlat.


„Nu este o amenințare existențială pentru regiune, așa cum a fost prezentat în mod repetat în scop geopolitic. Publicăm acest raport integral, cu toate anexele tehnice, hărțile și simulările folosite. Tocmai pentru ca oricine, jurnaliști, experți independenți, parteneri internaționali, să poată verifica, la rândul său, concluziile noastre”, a punctat oficialul.


El a reafirmat mesajul că „Federația Rusă trebuie să-și retragă trupele imediat, necondiționat și pașnic din Republica Moldova, pentru că prezența lor este nu doar ilegală, dar și nejustificată”.


„Cobasna a fost, timp de peste 20 de ani, un instrument de presiune folosit împotriva Republicii Moldova. Răspunsul nostru nu este să ignorăm riscul, dar să-l explicăm corect, cu parametri verificabili. Federația Rusă trebuie să-și retragă trupele imediat, necondiționat și pașnic din Republica Moldova, pentru că prezența lor este nu doar ilegală, dar și nejustificată”, a conchis Alexandru Musteața.