Cronica ARHIVELOR // Povestea celor peste o mie de basarabeni salvați de exil

În contextul comemorării victimelor deportărilor staliniste, Agenția Națională a Arhivelor a prezentat publicului fotografii și documente de arhivă care scot la lumină un aspect mai puțin cunoscut al tragediei din iunie 1941: povestea celor care au reușit să evite deportarea.

Potrivit documentelor de arhivă, operațiunea de deportare în masă desfășurată în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 a vizat inițial un număr mai mare de persoane decât cele care au fost, în cele din urmă, strămutate forțat. Din RSS Moldovenească au fost deportate 18.530 de persoane, însă 1.183 de oameni au reușit să scape de soarta care îi aștepta.

Datele prezentate de Agenția Națională a Arhivelor arată că trei persoane s-au ascuns de autoritățile sovietice, 133 nu au fost arestate din motive de boală, 318 și-au schimbat domiciliul în ajunul operațiunii, iar 829 au fost eliminate de pe liste după ce acuzațiile formulate împotriva lor au fost considerate insuficient susținute de probe.

Instituția amintește că deportările din iunie 1941 au făcut parte dintr-o amplă operațiune de represiune organizată de autoritățile sovietice în teritoriile ocupate în urma Pactului Ribbentrop-Molotov. Acțiunea s-a desfășurat cu doar câteva zile înainte de izbucnirea războiului germano-sovietic și a vizat persoane considerate „elemente antisovietice”.

Conform documentelor sovietice, din Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța urmau să fie deportate sau arestate peste 32 de mii de persoane. Capii de familie erau trimiși în lagărele GULAG, iar membrii familiilor lor urmau să fie deportați în așa-numitele „așezări speciale” din regiunile îndepărtate ale Uniunii Sovietice.

Potrivit istoricilor, deportările din 12-13 iunie 1941 reprezintă una dintre cele mai dramatice pagini din istoria Basarabiei, mii de familii fiind despărțite și condamnate la ani de suferință în Siberia și Kazahstan.