Cooperarea moldo-română în domeniul mediului și energiei, discutată la Chișinău. Secretar de stat din România: „Experiența noastră este resursa cea mai de preț pentru a accelera aderarea R. Moldova la UE”

Cooperarea dintre Republica Moldova și România în domeniul mediului și energiei în contextul procesului de preaderare a țării noastre la Uniunea Europeană a fost discutată astăzi în cadrul Conferinței Transfrontaliere pentru Dezvoltare Durabilă România – Republica Moldova. Evenimentul a fost organizat la Chișinău și a reunit oficiali și experți de pe ambele maluri ale Prutului, care au discutat despre agenda de colaborare în domeniu, comunică MOLDPRES.

Discuțiile s-au axat pe managementul resurselor de apă, managementul deșeurilor și economia circulară, energia regenerabilă și tranziția energetică. Astfel, experții au apreciat parteneriatul durabil dintre cele două state și au subliniat că „dezvoltarea durabilă este acea condiție fundamentală care asigură dezvoltarea economică echilibrată și sustenabilă”.

Prezent la eveniment, secretarul de stat al ministerului Energiei, Cristina Pereteatcu, a subliniat că, în ultimii ani, Republica Moldova a reușit să facă față mai multor crize regionale.


„În timpul crizei energetice, România a fost țara care la propriu ne-a dat lumină și pentru asta vreau să vă spun un mare mulțumesc. Între timp, am învățat să navigăm prin crize, iar procesul de integrare europeană ne-a pus în situația în care a trebuit să acționăm rapid. Dincolo de faptul că suntem parte a Secretariatului Comunității Energetice din 2010 și am început transpunerea legislației europene încă de atunci, totuși din 2023 acest lucru s-a întâmplat într-un pas mai rapid. Am reușit să avansăm destul de mult pe partea de transpunere, dar și implementarea legislației europene. Astfel, odată cu integrarea europeană, am început să construim și infrastructura. Este vorba de trei linii de tensiune înaltă, de 400 kV, care ne vor ajuta să ne conectăm cu Uniunea Europeană: Linia Vulcănești-Chișinău, care este finalizată și este la etapa de testare, Linii Bălți-Suceava și Linia Strășeni-Gutinaș. Aceste linii reprezintă conexiuni cu România, astfel ne dăm bine seama că lucrurile bune în Republica Moldova vin prin România”, a remarcat Cristina Pereteatcu.


Oficialul a subliniat că Republica Moldova dispune de prevederile legislative prin care pot fi identificate soluții moderne pentru sectorul energetic.


„Republica Moldova a crescut considerabil și la capitolul energie regenerabilă. Astfel, pe intern, energia regenerabilă, în mare parte cea solară, a crescut de opt ori. Deci, ne dezvoltăm absolut pe toate domeniile pe care le gestionăm: energia regenerabilă, eficiența energetică, energia termică, securitatea cibernetică și inovații. Republica Moldova, fiind o țară mai mică decât România și nefiind încă parte a Uniunii Europene, poate naviga ușor prin legislație și poate veni cu idei pe care dumneavoastră, deja fiind partea Uniunii Europene de aproape 20 de ani, puteți să le susțineți ca să înțelegem cum tranziția energetică poate deveni mai eficientă pentru toți consumatorii. Cred că acest parcurs european și acest drum spre tranziție energetică putem să-l parcurge împreună și să construim un sector durabil și eficient”, a adăugat Cristina Pereteatcu.


La rândul său, secretarul de stat al ministerului Mediului Apelor și Pădurilor din România, Raul Pop, a asigurat că autoritățile de la București vor împărtăși experiența necesară în domeniu pentru ca țara noastră să accelereze în procesul de aderare la UE.


„În ultimul an, mandatul nostru la București a fost ghidat de un principiu simplu - protecția mediului nu se face din birou, ci se face prin reforme curajoase, digitalizare și o luptă necruțătoare pentru adevăr. Republica Moldova pășește azi pe drumul pe care România l-a parcurs cu dificultate, iar mesajul meu este clar: experiența noastră, cu bune, dar și cu rele, este resursa dumneavoastră cea mai de preț pentru a accelera aderarea la Uniunea Europeană”, a afirmat Raul Pop.


Oficialul s-a referit la reforma pădurilor și trecerea de la opacitate la o performanță digitală.


„Pădurile sunt pilonul rezilienței noastre, dar ele nu pot fi protejate fără o curățenie profundă în sistem. Vrem ca pădurile să fie administrate prin baze de date certe și nu pe supoziții. Un alt factor important este digitalizarea controlului și combaterea dezinformării. Răspunsul nostru la minciuni este tehnologia. În anul 2025 am dotat inspectorii de mediu cu drone, camere de corp și camere de bord, iar imaginele lor sunt acum probe în instanță. Această transparență totală a dus la o creștere de peste 100% a interacțiunii directe cu cetățenii. Când cetățeanul vede adevărul în timp real, dezinformarea nu mai are putere. De asemenea, fondurile europene pentru noi înseamnă eficiență, nu birocrație. Aderarea presupune acces la miliarde de euro, dar aceste fonduri cer o capacitate administrativă uriașă. În 2025, echipa de la minister a reușit să salveze și să deblocheze peste 500 de proiecte de apă, canalizare și reciclare, finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prin Fondul pentru Mediu. România și Republica Moldova trebuie să construiască împreună un scut de transparență transfrontalieră. Drumul spre Uniunea Europeană este verde și este digital, dar mai presus de toate este un drum al adevărului. Vă asigur că în ministerul Mediului, Apeluri și Pădurile de la București aveți nu doar un partener politic, ci o armată de experți gata să lucreze pentru ca Republica Moldova să devină un model de succes în marea familie europeană”, a spus Raul Pop.


Scopul conferinței este de a crea un cadru concret de colaborare între autorități, companii și mediul academic din cele două țări, prin transfer de expertiză și schimb de bune practici în domeniu. Astfel, participanții pot interacționa direct cu reprezentanți ai autorităților și organizațiilor de profil, identifica inițiative comune și parteneriate transfrontaliere, precum și pot contribui la conturarea unor direcții de acțiune concrete pentru perioada următoare.