Oleg Cara: „Datele din registrele administrative ar putea înlocui parțial datele obținute prin recensămintele tradiționale în Republica Moldova”

Republica Moldova urmează modelul european în domeniul statisticii, unde tot mai multe date sunt colectate din registre administrative, reducând contactul direct cu populația în cadrul recensămintelor. Directorul Biroului Național de Statistică (BNS), Oleg Cara, a explicat că trecerea la acest model se face treptat și numai atunci când calitatea datelor administrative este comparabilă cu cea a datelor obținute prin cercetări statistice.


„Substituirea surselor de date statistice cu surse administrative se face atunci când calitatea acestora este similară. Analizăm permanent datele administrative și, când ne convingem că pot fi utilizate, le preluăm”, a precizat directorul BNS în cadrul emisiunii „Pe față” de la Moldova 1.


Potrivit lui Cara, diferențele de definiții și clasificări reprezintă una dintre provocările majore.


„De exemplu, noțiunea de ‘student’ este înțeleasă diferit în statistici față de registrele administrative. Nu putem prelua automat aceste date fără o armonizare prealabilă”, a explicat șeful BNS.


El a menționat că instituția colaborează deja cu Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Finanțelor, Banca Națională a Moldovei și Serviciul Fiscal de Stat. Un exemplu concret este utilizarea datelor privind TVA, care după doi ani de analiză au înlocuit cercetările statistice privind veniturile din vânzări.

„În același mod vom continua și pentru alte surse administrative, în măsura în care acestea vor fi disponibile și validate”, a adăugat directorul BNS.

Recensământul 2024 a fost completat cu date din opt registre administrative

Directorul Biroului Național de Statistică (BNS), Oleg Cara, a declarat că pentru prima dată datele colectate în teren au fost completate cu informații din registre administrative.


„Nivelul de dezvoltare a registrelor la noi în țară nu ne permite să trecem în exclusivitate la utilizarea datelor administrative, dar, după cum am realizat și în recensământul din 2024, parțial, noi am folosit opt registre administrative pentru a completa datele obținute din recensământ prin recenzare, cu surse alternative, suplimentare de date. Acest lucru urmează să fie continuat și în alte domenii ca să ne aliniem la cerințele Unii Europene în domeniul statistic”, a explicat Cara.


Potrivit șefului BNS, analiza post-recensământ a arătat o marjă de eroare de aproximativ 3%, ceea ce înseamnă că peste 70 de mii de persoane au fost identificate și adăugate pe baza surselor administrative.


„În unele cazuri am constatat supracoperire – persoane care figurau în chestionare ca rezidenți obișnuiți, dar datele Poliției de Frontieră au demonstrat contrariul. Aceste verificări ne ajută să obținem o imagine mult mai exactă a realității”, a precizat directorul BNS.


În ceea ce privește următorul recensământ al populației, deși acesta este programat pentru 2034, autoritățile examinează posibilitatea organizării lui mai devreme – în 2031 sau 2032 – pentru a se sincroniza cu calendarul european al statisticilor.

Republica Moldova avansează în procesul de armonizare a legislației statistice cu acquis-ul comunitar

Domeniul statisticii face parte din capitolul 18 din cele 35 de capitole de negociere cu Uniunea Europeană, iar armonizarea legislației presupune alinierea la peste 500 de acte normative europene. Potrivit directorului BNS, acest proces nu se rezumă doar la adoptarea de legi, ci include implementarea lor prin cercetări, colectarea datelor și punerea acestora la dispoziția publicului și a instituțiilor.


„Pentru implementarea unui regulament nu este suficient doar să fie elaborat un act normativ. Este important să fie lansată o cercetare, să fie obținute date și să fie oferite publicului”, a precizat Oleg Cara.


Printre realizările recente se numără reformarea sistemului de colectare a datelor pe teren, pe baza recensământului populației și locuințelor. Directorul BNS a comunicat că, în acest an, au fost lansate două cercetări noi: una privind activitatea copiilor și alta, aflată în derulare, privind utilizarea timpului de lucru. Iar până la finele anului 2025 urmează să mai fie inițiate încă două studii – unul în domeniul sănătății și altul - pilot - privind violența.


„Aceste cercetări vor genera statistici necesare atât autorităților centrale și locale, cât și Uniunii Europene, asigurând comparabilitatea datelor. Este foarte important ca aceste statistici să fie comparabile și să permită Uniunii Europene să cunoască situația din Republica Moldova în baza unor date aliniate la standardele europene”, a subliniat directorul BNS.


Potrivit concluziilor screening-ului bilateral desfășurat la Luxemburg în noiembrie 2024, Republica Moldova are deja rezultate importante, însă rămân multe provocări, inclusiv implementarea noului sistem de conturi naționale conform standardului european ESA 2010.


„Statisticile de calitate nu înseamnă doar acte normative, ci și implementarea cercetărilor, colectarea și furnizarea de date comparabile la nivel european. Doar astfel vom putea fundamenta politici publice eficiente și vom oferi Uniunii Europene informații credibile despre situația din Republica Moldova”, a mai spus Oleg Cara.