Expoziția „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploare, victime și făptași” a fost inaugurată la Chișinău

Expoziția „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploare, victime și făptași” a fost inaugurată în această seară, în Piața Marii Adunări Naționale. La eveniment au participat președinta Maia Sandu și speakerul Igor Grosu, transmite MOLDPRES.

În debutul evenimentului, directorul Agenției Naționale a Arhivelor din Republica Moldova a vorbit despre exponate.


„Această expoziție oglindește toată perioada sovietică. Anul acesta am adus informații noi, fețe noi ale represiunii, grație faptului că, în ultimul timp, am reușit – cu eforturi comune ale mai multor instituții – să transferăm la Agenția Națională a Arhivelor ultimele 30.000 de dosare. În această expoziție sunt reflectate și aceste informații, din dosarele venite de la SIS și MAI. Avem și un lot nou de carte, care, de asemenea, acoperă acest spațiu cronologic și tematic despre care vorbeam, pentru că crimele comunismului au fost specifice nu doar Republicii Moldova, ci tuturor republicilor foste sovietice”, a declarat Cașu.


Prezentă la inaugurare, șefa statului a mulțumit Agenției Naționale a Arhivelor și Guvernului Republicii Moldova pentru că organizează, pentru al treilea an consecutiv, acest muzeu în aer liber.


„Suntem astăzi aici ca să onorăm memoria zecilor de mii de oameni care au fost condamnați fără vină, smulși din casele și din viețile lor, apoi deportați în Siberia. Vreau să mulțumesc Agenției Naționale a Arhivelor și Guvernului Republicii Moldova pentru că, pentru al treilea an consecutiv, organizează această expoziție – acest muzeu al memoriei.Este datoria noastră, a tuturor, să ne cunoaștem mai bine trecutul. Să înțelegem dramele prin care au trecut oamenii noștri, poporul nostru. Suntem aici nu doar ca să deplângem trecutul, ci ca să învățăm lecțiile lui.Să învățăm ce înseamnă un regim totalitar și cât de prețioasă este libertatea. Să prețuim democrația și să o protejăm. Să construim o țară în care viața omului este respectată și prețuită de stat. Îi invit pe toți cei care ne urmăresc să vină aici, la muzeu. Să simtă, măcar pentru câteva clipe, durerea și suferința prin care au trecut bunicii și părinții noștri, atunci când au fost smulși din familii și trimiși departe de casă, privați de cele mai elementare drepturi – de dreptul la o viață demnă și decentă”, a spus Maia Sandu.


Și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a mulțumit colegilor istorici pentru munca depusă la realizarea acestei expoziții.


„Vă mulțumesc pentru toată munca pe care o faceți, cu dedicație, pentru a scoate din anonimat, din arhive, acele mărturii, acele povești și istorii tragice ale concetățenilor noștri – ale familiilor, ale strămoșilor noștri care au trăit o dramă cumplită și care au simțit pe propria piele ce înseamnă un regim totalitar, ce a însemnat comunismul, stalinismul.Sunt istorii vii. Oameni care își trăiau viața liniștit, mergeau la biserică, munceau pământul, își îngrijeau gospodăriile și familiile. Oameni pe care regimul i-a etichetat drept „chiaburi”, într-o încercare de a le da o conotație negativă.Dar ei nu erau dușmani, erau doar gospodari harnici, care munceau cinstit și își iubeau satul și familia. Un regim totalitar poate, într-o singură noapte, să șteargă cu buretele totul: vieți, case, demnitate.Citeam recent o statistică: peste 11.000 de copii au fost deportați. Familii întregi, oameni care credeau în Dumnezeu. Poate tocmai credința i-a ținut în viață.Ce îmi doresc eu – și văd că acest lucru începe să se întâmple în tot mai multe comunități – este să ne asigurăm că în fiecare localitate există plăci comemorative. Că ne amintim. Că nu lăsăm uitarea să se aștearnă peste aceste tragedii.Oriunde merg, insist să mă uit dacă există asemenea semne ale memoriei. Toți colegii de la arhive fac un lucru enorm. Știu că arhivele au fost digitalizate, că listele sunt accesibile online. Așa că, celor care nu ați făcut-o încă, vă spun: intrați, căutați satul vostru. O să găsiți acolo nume cunoscute, familii din care poate faceți parte. Eu am făcut acest exercițiu pentru satul meu. Vă îndemn să-l faceți și voi”, a conchis Grosu.


Expoziția, aflată la a treia ediție, include două vagoane asemănătoare cu cele în care erau deportați oamenii în Siberia și va fi deschisă până pe 27 iulie. În unul dintre vagoane sunt prezentate documente, fotografii, cărți și diverse obiecte ce ilustrează experiența celor reprimați de regimul sovietic, iar în cel de-al doilea vagon vizitatorii vor putea explora o expoziție dedicată foametei din 1946–1947 și alte materiale multimedia.

De asemenea, vizitatorii vor putea urmări o expoziție virtuală, cu ajutorul tehnologiei VR.

Programul expoziției include, pe lângă vizitarea zilnică, între orele 09:00 și 21:00, și câteva evenimente speciale. Pe 13 iulie vor fi proiectate filme tematice din arhiva națională despre represiunile sovietice, iar pe 20 iulie va avea loc proiecția lungmetrajului „Siberia din oase”, în regia Leontinei Vatamanu. Pe 26 iulie, actorii Teatrului „Vasile Alecsandri” din Bălți vor prezenta spectacolul „Tema pentru acasă”, o dramă inspirată din deportările staliniste.

Expoziția este organizată de Guvernul Republicii Moldova – Cancelaria de Stat și Ministerul Culturii, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției Naționale a Arhivelor și Direcției generale pentru administrarea clădirilor Guvernului.

Deportarea în masă din 6–9 iulie 1949 a fost cea mai amplă de pe actualul teritoriu al Republicii Moldova. Operațiunea a cuprins 11.281 de familii, contingentul deportaților – îmbarcați forțat în vagoane de vite – fiind format din 35.796 de persoane, dintre care 11.889 de copii, 14.033 de femei și 9.864 de bărbați.