La Chișinău va fi creată o filială a Academiei Române: O viziune comună a cercetătorilor în spațiul românesc

O filială a Academiei Române va fi înființată la Chișinău, aceasta urmând a fi cea de-a patra a forului științific românesc. Proiectul de lege care prevede crearea filialei în țara noastră se află pe masa senatorilor români, a declarat pentru MOLDPRES vicepreședintele Academiei Române, Mircea Dumitru. Noua instituție științifică care va funcționa la Chișinău va reprezenta o viziune comună a savanților și cercetătorilor din spațiul românesc, susține președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu. Rectorul Universității de Stat din Moldova, Igor Șarov, a apreciat această inițiativă, menționând simbolismul pe care îl comportă, transmite MOLDPRES.

Proiectul de lege al Academiei Române, aflat în faza de dezbateri la Senatul României, prevede crearea la Chișinău a filialei Academiei Române, o inițiativă care vine să integreze și să dezvolte cele două academii, afirmă academicianul Mircea Dumitru.


„Vom fi într-o alianță foarte rodnică, foarte productivă pentru oamenii de știință atât de la Chișinău, cât și din București. Proiectul de lege se află în dezbatere în Senatul României și unul dintre puncte este chiar acesta. Când va fi adoptat și aprobat – și nu văd niciun motiv pentru care să fie respins, în special acest articol din proiectul de lege – Academia Română va putea să deschidă o filială la Chișinău, așa cum are, în momentul de față, filiale doar în trei orașe mari istorice din România: Iași, Cluj și Timișoara”, a declarat vicepreședintele Academiei Române.








Academicianul român a accentuat că acest proiect a fost pus în acțiune de președinții celor două foruri științifice din România și Republica Moldova – Ioan-Aurel Pop și Ion Tighineanu.



 


„În vederea consolidării și aprofundării relației dintre cele două academii-surori, susținem proiectul de lege care prevede crearea, la Chișinău, a unei filiale a Academiei Române și ne exprimăm speranța că acesta va fi pus în dezbatere în Senatul României în cel mai scurt timp. În prezent, eforturile comunității academice de pe ambele maluri ale Prutului sunt orientate spre edificarea unui spațiu cultural, științific și spiritual comun, întemeiat pe valori autentice, tradiții și aspirații împărtășite”, a declarat Ion Tighineanu, solicitat de MOLDPRES.


Tighineanu a menționat că anul acesta se vor împlini 65 de ani de la fondarea Academiei de Științe a Moldovei și 160 de ani de la crearea Academiei Române, la care au participat personalități din Moldova din stânga Prutului.




„Printre membrii fondatori ai Academiei Române, în anul 1866, s-au numărat și trei personalități originare din Basarabia: Alexandru Hâșdeu, Constantin Stamati și Ioan Străjescu. Aceștia au reprezentat Basarabia în rândul celor 21 de membri fondatori ai Societății Literare Române, instituție care avea să devină ulterior Academia Română. Anul acesta se împlinesc 160 de ani de la înființarea Academiei Române și 65 de ani de la fondarea Academiei de Științe a Moldovei — două repere fundamentale pentru dezvoltarea culturii și științei în spațiul românesc”, a precizat Tighineanu.


Solicitat de MOLDPRES, rectorul Universității de Stat din Moldova, Igor Șarov, a subliniat că deschiderea filialei Academiei Române la Chișinău va fi un eveniment încărcat de simbolism, capitala Republicii Moldova urmând să apară alături de cei trei poli ai orașelor românești.


„O susțin cu două mâini, fiindcă nu există nicio rivalitate între academie și universități. Fiecare își are rolul său și atunci când vorbim de rolul academiei de științe ori al universităților ne dorim același lucru, vorbim despre științele umanitare, vorbim despre limbă, Institutul de Istorie. Cred eu că deschiderea acestei filiale este transmiterea unui mesaj. Chișinăul apare printre cei trei poli ai orașelor românești. Nu este privită Republica Moldova aparte. Chișinău este al doilea oraș românesc după București, după populație, și, luând în considerație că vorbim despre cele trei părți componente care s-au unit după 1859, fie unirea Transilvaniei după 1918, a Basarabiei, va fi un eveniment simbolic deschiderea acestei filiale, este o idee fantastică”, a declarat Șarov.








„Viitorul Republicii Moldova este alături de România, în primul rând în Uniunea Europeană”, iar proiectul și parcursul european al țării noastre sunt „deja lucruri certe”. Următorii ani trebuie să aducă o compatibilizare deplină a instituțiilor de la Chișinău cu cele europene, a subliniat vicepreședintele Academiei Române, Mircea Dumitru, într-un interviu oferit în exclusivitate pentru MOLDPRES.


	
INTERVIU MOLDPRES // Vicepreședintele Academiei Române, Mircea Dumitru: „Mediul academic și cel de cercetare din Republica Moldova sunt avansate și se pot integra eficient în structuri europene și internaționale”


Pe 30 decembrie 2025, președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, și președintele Avademiei de Științe a Moldovei, Ion Tihineanu, au semnat o declarație comună prin care  reconfirmă rolul fundamental al instituțiilor academice în consolidarea identității naționale.


„Astăzi, în ciuda vicisitudinilor legate de o propagandă nefastă, se știe peste tot în lume că identitatea poporului de pe ambele maluri ale Prutului este românească, iar cele două Academii-surori au avut și continuă să aibă un rol fundamental în apărarea acestui adevăr”, se arată în Declarație.


Declarația comună a Academiei Române și a Academiei de Științe a Moldovei a fost urmată de Apelul adresat comunităților științifice și culturale la 15 ianuarie 2026.