Ziua Memoriei // Președinta Maia Sandu: „Agresiunea împotriva țării nu a dispărut. Trăim un veritabil război cognitiv, care vizează identitatea noastră”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avertizat că agresiunea împotriva țării noastre nu a dispărut nici astăzi. „Dacă în 1992 agresiunea a venit cu tancuri, astăzi ea vine prin propagandă, manipulare și dezinformare. Trăim un veritabil război cognitiv, care vizează memoria și identitatea noastră și încearcă să confunde victima cu agresorul”, a declarat astăzi șefa statului, în cadrul mitingului de comemorare a eroilor căzuți în Războiul pentru Independența Republicii Moldova. Președinta a cerut repetat retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului, comunică MOLDPRES.

În discursul susținut la Complexul Memorial „Eternitate”, Maia Sandu a amintit că Republica Moldova nu a pornit războaie și nu a râvnit teritorii străine, ci și-a apărat doar pământul strămoșesc.


„Ne înclinăm astăzi cu respect și recunoștință în fața celor care, în 1992, și-au apărat suveranitatea și independența Republicii Moldova. Este o zi a durerii, dar și a demnității. Este ziua în care ne amintim nu doar de faptele eroilor, ci mai ales de sacrificiul lor – pentru că libertatea a avut un preț greu. Pentru această libertate, sute de oameni și-au pierdut viața. Alte zeci de mii și-au pus sănătatea, viitorul și liniștea celor dragi în pericol. În spatele fiecărui nume gravat pe o cruce se află o viață întreruptă prea devreme. În spatele fiecărui veteran stă o poveste de curaj și dăruire pentru pământul moștenit de la înaintașii noștri. Comemorarea eroilor războiului de pe Nistru ne amintește că libertatea nu este un dat. Ea trebuie protejată în timp. În trecut, libertatea noastră a fost sugrumată: limba și tradițiile noastre au fost marginalizate, iar destinul nostru era decis în altă parte. Moldovenii și-au dorit să-și hotărască singuri viitorul, să trăiască într-un stat în care vocea lor contează. Cei care și-au apărat țara în prima linie știu cel mai bine cât de prețioasă este libertatea. De aceea, dragi veterani, dumneavoastră ați fost și sunteți în prima linie a apărării democrației. Vă datorăm respect și recunoștință”, a spus șefa statului.


Președinta a menționat că și astăzi, la mai bine de trei decenii de la acele evenimente, pacea și libertatea noastră sunt din nou amenințate.


„Ele sunt apărate, inclusiv pentru noi, de către ucraineni. În război, agresorul trebuie numit: în 1992, agresorul a fost Rusia. Astăzi, în Ucraina, agresorul este tot Rusia. A afirma că ambele părți sunt vinovate ar fi o falsificare a adevărului. Neutralitatea morală în fața agresiunii nu este doar lașitate, ci și minciună. Solidaritatea între popoarele care au cunoscut agresiunea este o datorie. Republica Moldova nu a râvnit teritorii străine și nu a pornit războaie. Și-a apărat doar pământul strămoșesc, iar agresiunea împotriva țării noastre nu a dispărut nici astăzi – doar metodele s-au schimbat. Dacă în 1992 agresiunea a venit cu tancuri, astăzi ea vine prin propagandă, manipulare și dezinformare. Trăim un veritabil război cognitiv, care vizează memoria și identitatea noastră și încearcă să confunde victima cu agresorul”, a specificat Sandu.


Ea a reiterat că apărarea memoriei trebuie să fie parte a apărării naționale.


„Ziua Memoriei și Recunoștinței nu este doar despre trecut, este și despre viitor. Este despre valorile care ne definesc: libertate, democrație, pace și locul nostru firesc în familia statelor europene, care prețuiesc demnitatea umană și binele comun. Cunoașterea istoriei și a sacrificiilor strămoșilor este condiția unui stat puternic. Fără memorie, nu există identitate; fără identitate, nu există reziliență; fără reziliență, nu există securitate. Republica Moldova nu dorește război, ci pace. Pacea adevărată nu poate fi construită pe minciună și nu poate fi impusă cu trupe străine pe teritoriul nostru. Cerem ferm retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat șefa statului.


Maia Sandu a spus că evenimentele din 1992 au demonstrat dorința cetățenilor de a trăi liber.


„Am arătat că atunci când libertatea este amenințată, moldovenii știu să se ridice. Este obligația noastră sfântă să continuăm ceea ce au făcut eroii acelor zile: să consolidăm democrația, să întărim instituțiile statului, să asigurăm securitatea cetățenilor și să construim o Moldovă europeană, puternică și prosperă. În numele celor care au căzut și au luptat, ne asumăm să păstrăm vie flacăra libertății în fiecare dintre noi”, a concluzionat Maia Sandu.


Conflictul de pe Nistru a început oficial la 2 martie 1992, însă primele tensiuni au apărut încă din 1990. În doi ani, situația din regiune a degenerat treptat. La Dubăsari s-a instaurat o dualitate a puterii între autoritățile separatiste și cele constituționale. Au fost create formațiuni paramilitare de gardiști și cazaci, iar instituțiile legitime ale statului au fost supuse mai multor provocări.

Primele victime au fost înregistrate în noiembrie 1990, pe podul de la Dubăsari, unde au avut loc confruntări violente între forțele de ordine și susținătorii separatiștilor. În 1991, alte incidente armate au dus la moartea mai multor polițiști.

După obținerea statutului de membru al ONU, la 2 martie 1992, autoritățile de la Chișinău au autorizat intervenția militară pentru restabilirea ordinii constituționale. Conflictul armat a durat aproximativ patru luni, cele mai intense lupte fiind purtate la Cocieri, Coșnița și Tighina.

La 21 iulie 1992, Republica Moldova și Federația Rusă au semnat Convenția privind principiile reglementării pașnice a conflictului, punând capăt ostilităților militare.

În Războiul de pe Nistru au participat peste 30 de mii de cetățeni, printre care militari, polițiști, voluntari și civili. Aproximativ 400 de persoane și-au pierdut viața, iar circa 1200 au fost rănite. Conflictul a lăsat în urmă și persoane dispărute, inclusiv din rândul populației civile.

Citește și: LIVE // Mitingul de comemorare a eroilor căzuți în Războiul pentru Independența Republicii Moldova. Președinta Maia Sandu: „Este o zi a durerii și a demnității”