Moldova#35 – Ce am construit // Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari: „Sistemul a fost reorganizat complet pentru a garanta supremația legii, independența judecătorilor și protecția drepturilor fiecărei persoane”

Cu prilejul celor 35 de ani de Independență, MOLDPRES continuă rubrica „MOLDOVA#35 – Ce am construit”, dedicată realizărilor Republicii Moldova și transformărilor care au marcat dezvoltarea țării. În cadrul rubricii, miniștrii fac bilanțul activității din domeniile pe care le gestionează și vorbesc despre rezultatele obținute și proiectele care au contribuit la dezvoltarea Republicii Moldova. De la economie și infrastructură până la educație, cultură, sănătate, agricultură, energie și integrare europeană, fiecare ediție aduce în prim-plan schimbările și rezultatele din domeniile esențiale pentru țară.

După 35 de ani de independență, justiția Republicii Moldova s-a reorganizat complet. Vorbim despre un sistem care trebuie să garanteze supremația legii, independența judecătorilor, egalitatea în fața legii și protecția efectivă a drepturilor fiecărei persoane. Iar alinierea la aceste principii se vede în practică: prin hotărâri motivate și previzibile, procese soluționate într-un termen rezonabil, decizii care sunt executate, profesioniști integri și un acces real la justiție. Mesajul a fost transmis de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, care a vorbit despre evoluția sistemului în anii de independență.

Potrivit oficialului, pe aceste dimensiuni se lucrează și astăzi, concomitent cu modernizarea instanțelor, digitalizarea serviciilor, consolidarea protecției victimelor, recuperarea bunurilor provenite din infracțiuni și reforma sistemului penitenciar.


„Pentru profesioniștii sistemului, ultimii ani au schimbat fundamental exigențele de carieră. Integritatea, selecția și evaluarea profesională au devenit elemente centrale. Au fost create, iar pe parcursul anilor au fost modernizate – Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor, a fost introdusă evaluarea externă extraordinară. Verificarea integrității începe astăzi inclusiv de la admiterea la Institutul Național al Justiției. Dacă la începutul independenței întrebarea era ce instituții trebuie create, astăzi întrebarea este și cui le încredințăm. S-a schimbat și rolul Curții Supreme de Justiție. Reforma a redus numărul judecătorilor și a deschis accesul la funcție și pentru avocați, procurori și profesori universitari în drept. Mai important însă pentru cetățean este accentul pus pe uniformizarea practicii judiciare: aceeași lege trebuie interpretată coerent, indiferent de instanța în care ajunge cauza”, a declarat Vladislav Cojuhari.


Ministrul a subliniat că una dintre schimbările pe care oamenii le pot vedea și simți cel mai ușor este digitalizarea.


„În trecut, multe interacțiuni cu justiția însemnau hârtie, deplasări și timp pierdut. Astăzi avem repartizarea electronică a dosarelor, Portalul Național al Instanțelor, e-Dosar, videoconferințe, e-Apostila și mandatul electronic al avocatului. Numai în perioada 2024-2026 au fost desfășurate peste 42 000 de ședințe prin videoconferință. Pentru un profesionist înseamnă instrumente de lucru mai rapide și trasabilitate mai bună. Pentru cetățean înseamnă acces mai simplu la dosar, la informație și, în anumite situații, mai puține drumuri la instanță”, a afirmat Vladislav Cojuhari.


Odată cu reformarea sistemului de justiție, au fost dezvoltate și consolidate profesiile juridice și mecanismele prin care cetățenii își pot apăra drepturile.


„În paralel, justiția a devenit mult mai mult decât instanța și Procuratura. A fost creat Institutul Național al Justiției, iar formarea judecătorilor și procurorilor a devenit un proces organizat, cu standarde clare. Avocatura a fost consolidată ca profesie independentă, notariatul a trecut la modelul profesiei liberale, executarea judecătorească a fost reorganizată, iar expertiza judiciară a fost deschisă și profesioniștilor privați. Pentru oameni, această diversificare a însemnat mai multe căi de a-și apăra drepturile. A fost creat sistemul de asistență juridică garantată de stat, astfel încât lipsa resurselor financiare să nu însemne lipsa unui avocat. A fost dezvoltată medierea, pentru ca unele conflicte să poată fi soluționate mai rapid, mai simplu și cu costuri mai mici, fără un proces de durată. Iar executarea hotărârilor a devenit o parte esențială a dreptului la justiție, pentru că o hotărâre obținută în instanță nu își atinge scopul dacă nu este pusă în aplicare”, a remarcat oficialul.


De asemenea, o schimbare profundă s-a produs și în felul în care statul privește pedeapsa.


„De la o abordare concentrată în primul rând pe izolare și detenție s-a trecut treptat la probațiune, muncă în folosul comunității, monitorizare electronică și programe de reintegrare. În penitenciare, executarea pedepsei include astăzi educație, muncă, asistență psihologică și formare profesională. Obiectivul nu este doar executarea unei sancțiuni, ci și reducerea riscului ca persoana să revină la infracțiune”, a spus ministrul.


Vladislav Cojuhari a accentuat că o transformare de fond a reprezentat și înnoirea cadrului juridic.


„Adoptarea Codului civil, Codului de procedură civilă, Codului penal, Codului de procedură penală, Codului muncii și a altor acte fundamentale a desprins treptat sistemul de drepturi și obligații de cadrul sovietic și postsovietic care a continuat să persiste în anii ’90. Republica Moldova și-a construit astfel propria ordine juridică, corespunzătoare unui stat independent și democratic. Dacă mergem însă la începutul acestui traseu, în 1991, Republica Moldova avea o misiune cu totul diferită: trebuia să desprindă justiția de modelul sovietic și să creeze instituțiile unui stat independent. Constituția din 1994, formarea Consiliului Superior al Magistraturii, instituirea Curții Constituționale, aderarea la Consiliul Europei și ratificarea Convenției Europene a Drepturilor Omului au stabilit reperele fundamentale: separarea puterilor, independența judecătorului și protecția drepturilor omului”, a punctat acesta.


Conducerea Ministerului Justiției a evidențiat că, în această perioadă, Procuratura și-a schimbat treptat rolul, renunțând la competențele largi de supraveghere generală caracteristice sistemului sovietic, concentrându-se asupra domeniului penal.


„A fost, de fapt, o schimbare a raportului dintre stat și persoană: legalitatea nu mai trebuia garantată prin control general al unei singure instituții, ci prin puteri separate, control judiciar și drepturi procedurale clare. Privind înapoi, distanța este mare. În 1991 am construit începutul unui sistem de justiție al unui stat independent. După 35 de ani, avem instituții, profesii juridice, mecanisme de acces la justiție și instrumente digitale care nu existau atunci. Iar standardul după care le judecăm este mai exigent: cât de bine lucrează profesioniștii sistemului și ce primește omul atunci când are nevoie de justiție”, a adăugat Vladislav Cojuhari.


În acest context, oficialul a subliniat că procesul de integrare europeană a accelerat această transformare.


„Capitolul 23 „Justiție și drepturi fundamentale” nu este doar despre armonizarea legislației. Este despre aplicarea aici, acasă, a unor bune practici de care se bucură cetățenii UE. Apropierea de modelul european nu mai este doar o direcție. Se vede deja în principiile și normele după care funcționează sistemul, în exigențele față de profesioniști și în garanțiile de care beneficiază cetățeanul”, a conchis ministrul.


Republica Moldova marchează astăzi 35 de ani de la proclamarea Independenței - un moment de reafirmare a suveranității, identității naționale și a valorilor democratice.