Parlamentul a votat noua Lege a mass-mediei. Liliana Nicolaescu-Onofrei: „Noua lege va consolida independența editorială și transparența”

Parlamentul a adoptat astăzi, în prima lectură, proiectul noii Legi privind mass-media, care urmărește modernizarea cadrului normativ al sectorului și armonizarea acestuia cu standardele europene. Inițiativa legislativă a fost susținută de 53 de deputați și a fost prezentată în plen de președinta Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, Liliana Nicolaescu-Onofrei, transmite MOLDPRES.

Potrivit autorilor, proiectul urmărește crearea unui cadru juridic unitar care să asigure echilibrul dintre libertatea de exprimare, responsabilitatea editorială și protecția pluralismului mediatic, în contextul transformărilor digitale și al angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de integrare europeană.

La prezentarea proiectului, Liliana Nicolaescu-Onofrei a afirmat că legislația actuală aplicabilă presei scrise este depășită și nu mai corespunde realităților actuale ale pieței media.


„Avem o lege veche a presei, încă din 1994, elaborată într-o perioadă când nu existau diversele forme digitale de distribuire a informației. Respectiv, proiectul răspunde necesităților de reglementare unitară a sectorului media și de racordare la realitățile mediului digital”, a declarat deputata.


Potrivit acesteia, noua lege contribuie și la realizarea angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, inclusiv în domeniul libertății și pluralismului mass-media.

Documentul definește noțiuni esențiale precum pluralismul mediatic, responsabilitatea editorială, furnizorul de servicii mass-media și concentrarea pe piața media. Totodată, stabilește cadrul juridic general aplicabil tuturor furnizorilor de servicii mass-media, indiferent dacă activează în presa scrisă, audiovizual sau în mediul digital.


„Obiectivul central este realizarea unui cadru legal clar pentru a consolida libertatea de exprimare, independența editorială a mass-media, responsabilitatea editorială, protecția pluralismului mediatic și transparența proprietății și finanțării instituțiilor media”, a subliniat Liliana Nicolaescu-Onofrei.


Una dintre principalele noutăți ale proiectului este instituirea Registrului furnizorilor de servicii mass-media, care va fi gestionat de Ministerul Culturii. Înregistrarea va avea caracter benevol și nu va condiționa activitatea instituțiilor media.

Conform autorilor, registrul va facilita accesul publicului la informații privind proprietarii instituțiilor media și principalele surse de finanțare ale acestora.


„Se propune instituirea Registrului Furnizorilor de Servicii Mass-Media, destinat evidenței administrative a furnizorilor și facilitării accesului publicului la informații privind structura proprietății și principalele surse de finanțare ale instituțiilor media”, a explicat președinta comisiei.


Proiectul conține, de asemenea, prevederi privind consolidarea protecției activității jurnalistice, protejarea surselor jurnalistice și garantarea independenței editoriale. Autorii propun măsuri care să prevină presiunile asupra redacțiilor și ingerințele nejustificate în activitatea profesională a jurnaliștilor.

Printre garanțiile prevăzute se numără și dreptul jurnalistului de a refuza realizarea unui material care contravine normelor profesionale și deontologice, fără riscul sancționării sau concedierii.

Un alt element al proiectului vizează evaluarea concentrărilor pe piața mass-media din perspectiva impactului asupra pluralismului mediatic și independenței editoriale. În acest sens, sunt prevăzute atribuții pentru Consiliul Concurenței, în conformitate cu legislația din domeniu.

Totodată, legea propune recunoașterea oficială a mecanismelor de autoreglementare din sector și consacrarea Consiliului de Presă al Republicii Moldova ca mecanism național de autoreglementare, bazat pe respectarea normelor deontologice ale profesiei jurnalistice.

În contextul dezbaterilor publice din jurul proiectului, Liliana Nicolaescu-Onofrei a respins acuzațiile potrivit cărora documentul ar putea crea mecanisme de cenzură.


„În niciun caz acest proiect nu creează contexte de cenzură, nu vorbește despre cenzură, nu creează mecanisme de control al conținutului editorial, nu condiționează funcționarea instituțiilor media și nu atribuie autorităților publice competențe care să permită influențarea politicilor editoriale”, a declarat deputata.


Potrivit notei de fundamentare, noua lege urmărește apropierea legislației naționale de prevederile Regulamentului european privind libertatea mass-mediei (European Media Freedom Act) și are ca obiectiv asigurarea unei funcționări transparente, echitabile și democratice a pieței media din Republica Moldova.

Proiectul a fost elaborat de un grup de deputați pe platforma Comisiei parlamentare de profil, cu participarea experților din societatea civilă, a reprezentanților Ministerului Culturii și ai Consiliului Audiovizualului. Până la examinarea în lectura a doua, autorii intenționează să includă recomandările formulate de Guvern, Direcția Generală Juridică a Parlamentului, Centrul Național Anticorupție și Centrul pentru Jurnalism Independent.