Pescuitul în bazinele naturale ale Republicii Moldova este interzis începând cu 1 aprilie

Autoritățile din Republica Moldova anunță instituirea perioadei de prohibiție a pescuitului în toate obiectivele acvatice naturale de pe teritoriul țării, începând cu data de astăzi, 1 aprilie. Măsura este menită să asigure condițiile optime de reproducere pentru speciile de pești și să mențină echilibrul ecosistemelor acvatice, în conformitate cu normele de protecție a resurselor naturale pentru anul 2026, transmite MOLDPRES.

În această perioadă, orice activitate de pescuit sportiv, amator sau de agrement este strict interzisă, nerespectarea restricțiilor atrăgând sancțiuni conform legislației în vigoare. Calendarul interdicțiilor este structurat pe bazine hidrografice, ținând cont de specificul biologic al speciilor din fiecare zonă.

Perioadele de prohibiție stabilite pe sectoare

Conform graficului oficial, restricțiile sunt aplicate după cum urmează:

Fluviul Nistru și lacurile adiacente (76 de zile): În perioada 1 aprilie – 15 iunie, pescuitul este interzis pe mai multe sectoare ale fluviului Nistru, în lacul de acumulare Dubăsari, pe brațul Turunciuc și în lacul Cahul.

Râul Prut și lacul Costești-Stânca (60 de zile): Începând cu data de 9 aprilie și până la 7 iunie, interdicția se aplică pe diferite segmente ale râului Prut și în lacul de acumulare Costești-Stânca.

Râurile interioare și bălțile naturale (91 de zile): Cea mai lungă perioadă de prohibiție, de la 1 aprilie până la 30 iunie, vizează afluenții bazinelor Nistrului și Prutului. Printre râurile vizate se numără Răut, Bîc, Botna, Lăpușna și Ciuhur. De asemenea, restricția include bălțile Manta și alte zone acvatice naturale.

Autoritățile subliniază că, dincolo de calendarul sezonier, pescuitul rămâne interzis pe tot parcursul anului în anumite zone. Acestea includ proximitatea podurilor, gurile de vărsare ale afluenților și anumite sectoare protejate de pe Dunăre sau în bazinele acvatice unde sunt prezente specii incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova.

Inspectoratul pentru Protecția Mediului și Poliția de Frontieră vor intensifica patrulele în zonele vizate pentru a preveni actele de braconaj. Pescarii sunt îndemnați să dea dovadă de responsabilitate și să respecte aceste măsuri esențiale pentru regenerarea resurselor piscicole, asigurând astfel continuitatea biodiversității pentru generațiile viitoare.

Conform legislației în vigoare, încălcarea regulilor de protecție a resurselor piscicole se pedepsește cu amenzi diferențiate în funcție de gravitatea faptei:

Amenzi pentru persoane fizice: Pescuitul în perioada de prohibiție sau în locurile interzise se sancționează cu amendă de la 600 la 1.200 de lei (între 12 și 24 de unități convenționale).

Amenzi pentru persoane juridice: Entitățile care încalcă regimul de protecție a apelor naturale riscă amenzi substanțiale, cuprinse între 9.000 și 15.000 de lei.

Confiscarea uneltelor: Pe lângă amenda aplicată, agenții constatatori au dreptul de a confisca undițele, plasele, bărcile și orice alte dispozitive utilizate la comiterea contravenției.

Amenda reprezintă doar o parte din costul total pe care un contravenient trebuie să îl achite. Pentru fiecare exemplar de pește prins în perioada de prohibiție, se calculează un prejudiciu separat, indiferent de mărimea sau greutatea peștelui.

Valorile pentru despăgubirea prejudiciului variază între 1.500 și 15.000 de lei pentru un singur exemplar, în funcție de raritatea speciei și includerea acesteia în Cartea Roșie a Republicii Moldova (de exemplu, pentru specii precum păstruga sau viziza, taxele sunt maxime).

Chiar și pentru speciile comune, valoarea prejudiciului depășește adesea cu mult valoarea comercială a peștelui pe piață.

În situațiile în care pescuitul ilegal este practicat prin metode care duc la distrugerea în masă a resurselor acvatice (utilizarea curentului electric, a substanțelor toxice sau explozive), fapta poate fi încadrată la articolul 234 din Codul Penal. În aceste cazuri, sancțiunile includ amenzi de zeci de mii de lei, muncă neremunerată în folosul comunității sau  închisoare de până la un an.

Autoritățile avertizează că monitorizarea este continuă, inclusiv prin utilizarea tehnologiilor de supraveghere pe timp de noapte, pentru a asigura regenerarea naturală a resurselor piscicole pe parcursul celor 91 de zile de restricții.

Diversitatea ihtiologică în bazinele acvatice ale Republicii Moldova

Republica Moldova dispune de o faună piscicolă variată, condiționată în principal de bazinele celor două mari artere hidrografice, Nistru și Prut, dar și de complexul de lacuri și râuri interioare. În prezent, în apele naturale ale țării sunt identificate peste 80 de specii și subspecii de pești, aparținând mai multor familii, cele mai reprezentative fiind Cyprinidae (ciprinidele), Percidae (pericidele) și Acipenseridae (sturionii).

Printre cele mai comune specii care populează apele noastre se numără Crapul sălbatic, somnul european, șalăul, știuca, avatul și mreana, plătica, babușca, carasul argintiu (specie invazivă, dar foarte răspândită), roșioara și bibanul.

Pe fondul degradării habitatelor naturale, al poluării și al pescuitului ilicit, un număr semnificativ de specii de pești au devenit rare sau sunt pe cale de dispariție. În cea de-a treia ediție a Cărții Roșii a Republicii Moldova, sunt incluse 24 de specii de pești, ceea ce reprezintă aproape un sfert din totalul faunei piscicole naționale.

Cele mai critice categorii de pești protejați includ:

Sturionii (Simboluri ale biodiversității dunărene):

Sunt cele mai periclitate specii, printre care se numără Păstruga (Acipenser stellatus), Cega (Acipenser ruthenus), Nisetrul (Acipenser gueldenstaedtii) și Viza (Acipenser medirostris). Acestea sunt protejate strict, iar capturarea lor constituie infracțiune penală.

Specii rare de râu și luncă:

Anguila europeană (Anguilla anguilla), un pește migrator a cărui prezență a devenit extrem de rară în bazinele noastre.

Mreana de Nipru și Mreana vânătă, specii sensibile la calitatea apei și la fragmentarea râurilor prin baraje.

Văduvița și Linul, specii care preferă apele curate și liniștite, dar ale căror efective au scăzut drastic în ultimele decenii.

Specii de talie mică, dar importante ecologic:

Zvârluga, Țiparul și Ghiborțul de râu, care deși nu au valoare economică mare, sunt indicatori esențiali ai sănătății ecosistemelor acvatice.

Includerea acestor 24 de specii în Cartea Roșie impune restricții totale de capturare pe tot parcursul anului, nu doar în perioada de prohibiție. Autoritățile de mediu subliniază că dispariția unei singure specii din acest lanț biologic poate provoca dezechilibre ireversibile în ecosistemul fluviului Nistru sau al râului Prut.

Pescarii sunt avertizați că amenzile pentru reținerea oricărui exemplar din speciile protejate sunt considerabile, despăgubirile pentru prejudiciul cauzat mediului fiind calculate per unitate, indiferent de dimensiunea peștelui, și pot ajunge la zeci de mii de lei.