Recensământ: Populația Republicii Moldova constituia 2,4 milioane de cetățeni în anul 2024

Populația Republicii Moldova constituie 2,4 milioane de cetățeni în anul 2024, față de 2,7 milioane în anul 2014. Astfel, numărul populației (cu reședință obișnuită) a scăzut cu circa 13,9% în ultimii zece ani. Descreșterea, în această perioadă, a fost influențată de reducerea sporului natural și soldul negativ al migrației externe. Datele au fost prezentate astăzi de reprezentanții Biroului Național de Statistică (BNS), în urma realizării Recensământului din anul 2024, informează MOLDPRES.

Potrivit BNS, ponderea populației urbane a crescut de la 38,5% până la 46,4%. Totodată, aproape fiecare a treia persoană cu reședință obișnuită din țară, locuiește în municipiul Chișinău, comparativ cu fiecare a cincea persoană la Recensământul din 2014.

Analiza numărului populației pe regiuni de dezvoltare atestă o creștere a numărului populației în municipiul Chișinău până la 719,7 mii persoane, cu 16,7% mai mult față de anul 2014. Cea mai mare scădere s-a înregistrat în regiunea de Sud, al cărei populație  a constituit 306,1 mii de persoane (cu 26,0% mai puțin decât în 2014). Populația regiunii de Nord a scăzut cu 23,4%, a regiunii Centru cu 21,3%, și cea din UTA Găgăuzia cu 15,3%.

Structura pe sexe a populației înregistrate la recensământul din 2024 a suferit modificări neînsemnate comparativ cu cel din anul 2014. Ponderea femeilor a continuat să fie predominantă, în 2024, constituind 1269,8 mii persoane sau 52,9% din total populație (comparativ cu 52,0% în 2014), iar populația masculină a constituit 1131,4 persoane sau 47,1% din cetățenii țării (comparativ cu 48,0% în 2014).

Analizând distribuția populației pe grupuri de vârstă se constată că, grupul de 65 de ani și peste a constituit 437,2 mii de persoane, înregistrând o creștere în structura populației de la 11,3%  în 2014 la 18,2%  în 2024, astfel procesul de îmbătrânire a populației progresând. Totodată, ponderea populației cu vârstele de 0-14 ani a crescut cu 1,2 procente, iar cea a populației de 15-24 ani și 25-64 ani a scăzut cu 4,1 procente față de anul 2014.

Din totalul populației, persoanele care s-au declarat moldoveni și români constituie 77,2% și respectiv 7,9%. Dintre minoritățile etnice, s-au declarat ucraineni 4,9% din persoanele recenzate, găgăuzi 4,2%, ruși 3,2%, bulgari 1,6% și romi 0,4%. Comparativ cu Recensământul din 2014, la cel din 2024 se constată creșterea ponderii populației care s-a declarat ca moldoveni (de la 75,3% la 77,2%), români (de la 6,7% la 7,9%) și romi (de la 0,3% la 0,4%).

Cu referire la limba maternă, 49,2% au declarat limba moldovenească ca limba maternă și 31,3% - limba română. Astfel, ponderea populației care a declarat limba română ca limbă maternă este în creștere cu 8,1 puncte procentuale, față de recensământul din 2014 (23,2%), iar a celor care au declarat limba moldovenească - în scădere cu 7,8 puncte procentuale (56,9% în 2014).

Majoritatea persoanelor recenzate s-au declarat ortodocși (95,0%). Dintre minoritățile confesionale, mai reprezentative s-au declarat: baptiști (1,1%), martorii lui Iehova (0,7%), penticostali (0,5%), adventiști (0,3%). Totodată, s-au declarat atei 0,6% și fără religie 0,8%.

Populația țării în majoritate absolută este născută în Republica Moldova (95,9%), cu o pondere mai mare în mediul rural, unde 98,1% sunt născuți în țară.



În cadrul evenimentului de prezentare a datelor, director general al BNS, Oleg Cara, a subliniat că datele Recensământului sunt mult așteptate de societate și urmează a fi valorificate de către autorități.


„Spre deosebire de Recensământul din anul 2014, cuprinderea din anul 2024 a fost mai extinsă. Rezultatele finale vor fi disponibile în mai multe etape. După prezentarea rezultatelor preliminare, urmează a fi prezentate rezultatele finale succinte - până în august 2025, iar la 18 luni după realizare Recesământului, vor fi făcute publice rezultatele finale. Mulțumim mult partenerilor pentru suportul acordat în realizarea acestui exercițiu important”, a spus Oleg Cara.


La rândul său, Secretarul general al Guvernului, Artur Mija, a declarat că din momentul în care cunoaștem rezultatele Recensământului, autoritățile pot lua decizii bazate pe date demografice și sociale exacte.


„Putem crea politici publice care să răspundă exact solicitărilor oamenilor și ne putem asigura că fiecare comunitate primește resursele financiare de care are nevoie. Suntem recunoscători tuturor recenzorilor care și-au îndeplinit misiunea cu responsabilitate și partenerilor de dezvoltare care ne-au susținut în organizarea acestui proces. Totuși, cel mai mare merit aparține cetățenilor care au deschis ușile și au răspuns îndemnului nostru. Public ați demonstrat că vă pasă și că diversitatea noastră este o resursă și nu o barieră. Responsabilitatea noastră este să folosim datele obținute pentru a construi o Moldovă puternică și pentru a lua decizii care vor schimba spre bine viața fiecărui cetățean. Recensământul ne-a arătat unde suntem astăzi și împreună vom decide unde vrem să ajungem”, a afirmat Artur Mija.


Ambasadorul UE în Republica Moldova, Janis Mažeiks, s-a referit la importanța datelor obținute în cadrul studiului în contextual de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană.



 


„În numele UE aș dori să exprim recunoștința față de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație, un partener valoros în desfășurarea recensământului populației și locuințelor. Vreau să mulțumesc BNS care a realizat o muncă enormă. Efortul lor asiduu a contribuit la progresul Moldovei spre obiectivul de aderare la Uniunea Europeană. UE recunoaște rolul esențial pe care Recensământul populației și locuințelor îl are în elaborare politicilor eficiente. Acest aspect este cu atât mai important pentru Republica Moldova, o țară care avansează ferm pe calea integrării europene. Datele demografice și socio-economice exacte și actualizate sunt importante pentru alinierea politicilor și strategiilor Moldovei la standardele și bunele practici ale UE. Uniunea Europeană demonstrează angajamentul său continuu pentru consolidarea capacităților oferind o contribuție de 2 milioane de euro pentru a sprijini desfășurarea Recensământului și finalizarea agendei de reformă, precum și a planului de creștere, care va spori semnificativ capacitățile sectorului statistic”, a subliniat oficialul.


Natalia Plugaru, reprezentantă adjunctă a Fondului Națiunilor Unite pentru Populației (UNFPA Moldova), a menționat că datele prezentate sunt foarte importante pentru dezvoltarea țării, în crearea politicilor publice și a bugetelor naționale pentru a asigura nevoile reale ale oamenilor.



 


„S-a muncit foarte mult până am ajuns la această etapă, dar iată că în sfârșit putem vorbi despre primele rezultate ale Recensământului. Putem să afirmăm astăzi cu fermitate că Recensământul a respectat cele mai bune practici și standarde internaționale, garantând astfel acuratețea datelor și comparabilitatea sa cu sistemele de date europene și cele globale. Acest Recensământ a fost realizat folosind metodologii inovatoare, echipamente moderne, expertiză internațională, astfel încât toate procesele în cadrul recensământului să corespundă standardelor internaționale de desfășurare a studiului. Datele generate vor permite factorilor de decizie să elaboreze soluții bazate pe dovezi privind diferite schimbări demografice prin care trece continentul european și Republica Moldova, cum ar fi îmbătrânirea populației, fertilitatea scăzută, migrația, emigrare și migrarea. Toate acestea sunt procese din care, de fapt, putem să beneficiem dacă adoptăm politici care să răspundă la necesitățile oamenilor”, a remarcat Natalia Plugaru.


Recenzarea populației a fost desfășurată în perioada 8 aprilie - 7 iulie 2024, urmată de realizarea Anchetei postrecenzare în perioada 15 iulie - 11 august 2024. În cadrul Recensământului 2024 au fost recenzate circa 2,4 milioane de persoane, care includ atât persoane cu reședință obișnuită, cât și cele fără reședință obișnuită în Republica Moldova. Totodată, în perioada sus-menționată au fost recenzate peste 1,6 milioane de locuințe, inclusiv cele ocupate, secundare și neocupate.

Recensământul se desfășoară o dată la zece ani, fiind o activitate de amploare națională care oferă tabloul demografic complet al țării. Datele colectate în urma recensământului vor oferi informații pentru elaborarea politicilor publice, naționale și locale, necesare pentru dezvoltarea economică și socială a țării.