Reforma administrației publice locale, discutată în contextul aderării la UE

Reforma administrației publice locale și rolul acesteia în procesul de integrare europeană au fost discutate astăzi în cadrul Conferinței anuale privind extinderea Uniunii Europene și Pachetul de extindere 2026. Reprezentanți ai Guvernului, ai autorităților publice locale și ai Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) au vorbit despre progresele înregistrate, proiectele legislative aflate în pregătire și provocările implementării reformei, relatează MOLDPRES.

Secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a declarat că reforma administrației publice locale reprezintă unul dintre cei șase piloni ai capitolului privind reforma administrației publice (PAR) din negocierile de aderare la UE. Potrivit acesteia, în 2026, Republica Moldova a înregistrat un progres de un punct procentual la acest capitol, ajungând la un nivel moderat de pregătire.



 


„Reforma administrației publice locale este unul dintre cei șase piloni ai întregului capitol privind reforma administrației publice. În 2026, am înregistrat un progres de un punct procentual, trecând de la un anumit nivel de pregătire la nivelul moderat. Acest rezultat reflectă reformele realizate, actele normative adoptate în acest an și obiectivele pe care ni le-am asumat”, a declarat Lilia Dabija.


Oficiala a menționat că reforma administrației publice locale se numără printre cele trei angajamente și condiționalități asumate pentru anul 2027. În prezent, două proiecte de lege care vizează reforma se află în procedură de avizare, după consultări publice desfășurate la nivel local.


„Documentele pe care le avem în prezent sunt cele două proiecte de lege aflate în procedură de avizare, dar care au fost precedate de consultări publice la nivelul administrațiilor publice locale de nivelul întâi și doi, precum și cu alți actori. Colegii mei au fost implicați în acest proces și au colectat mii de propuneri pentru îmbunătățirea reformei, care se regăsesc în cele două proiecte de lege. Suntem în continuare deschiși să primim propuneri, pentru că scopul reformei nu este doar să avem o nouă hartă administrativă și o altă structură teritorială, ci să asigurăm servicii mai bune pentru fiecare cetățean și fiecare persoană juridică, indiferent de localitatea în care se află”, a menționat Lilia Dabija.


Primarul municipiului Ungheni, Vitalie Vrabie, s-a arătat încrezător în implementarea reformei și a menționat că autoritățile locale beneficiază deja de resurse alocate de Guvern. Totodată, administrația municipiului lucrează la trei documente importante pentru noua unitate administrativ-teritorială amalgamată.



 


„Am deplină încredere că vom realiza cu succes această reformă în Ungheni. Avem deja primele stimulente, inclusiv resursele alocate de Guvern, și lucrăm la trei documente importante pentru noua unitate administrativ-teritorială. Anul viitor va fi unul de tranziție. Avem mult de lucru pentru a prelua toate bunurile din cadrul unității administrativ-teritoriale amalgamate. În același timp, vor veni și câteva instituții care astăzi sunt în subordinea nivelului doi. Nu ne temem de această schimbare, deoarece instituții precum biblioteca, centrul raional de tineret și altele sunt deja foarte conectate la municipiul Ungheni, centrul de reședință al raionului. Avem experiența necesară pentru a conlucra și pentru a ne extinde colaborarea dincolo de limitele actualei unități administrativ-teritoriale”, a afirmat primarul.


Directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, a atras atenția asupra importanței democrației locale în procesul de integrare europeană și a necesității ca reforma administrației publice locale să fie tratată ca o prioritate.


„Reforma administrației publice locale și, în general, democrația locală fac parte din primul cluster al integrării europene. Consider că este un aspect extrem de important, de la care trebuie să pornim. Până acum s-a creat impresia că administrația publică locală și democrația locală sunt mai puțin importante în raport cu alte clustere și domenii. Aș vrea să atrag atenția că democrația locală face parte din categoria instituțiilor democratice și este strâns legată de statul de drept, elemente esențiale ale primului cluster de negocieri”, a declarat Viorel Furdui.


Reforma administrației publice locale urmărește consolidarea capacității primăriilor din Republica Moldova, astfel încât acestea să dispună de resurse financiare și administrative mai mari pentru a gestiona proiecte de dezvoltare și a oferi servicii publice mai bune. Printre principalele schimbări propuse de Guvern se numără reorganizarea administrativ-teritorială, clarificarea competențelor dintre diferitele niveluri ale administrației locale și introducerea unui prag minim de 3.000 de locuitori pentru o primărie.

În 2026, Guvernul a promovat modificări legislative menite să simplifice această procedură, să reducă birocrația și să ofere stimulente financiare comunităților care aleg să se unească. Pachetul legislativ aflat în discuție vizează și delimitarea responsabilităților între nivelurile administrației publice, consolidarea autonomiei financiare locale și digitalizarea serviciilor.