Descoperă Moldova cu #MOLDPRES // Păcală, Tândală și Făt-Frumos prind chip în măștile lui Grigore Stamati

Măștile inspirate din personajele poveștilor populare moldovenești, de la Păcală și Tândală până la Făt-Frumos și Ileana Cosânzeana, ocupă un loc aparte în colecția meșterului popular Grigore Stamati de la Muzeul „Meșteșug și Design” din satul Ciutești, raionul Nisporeni. Realizate din hârtie și aluat, apoi finisate, pictate și completate cu accesorii, măștile au stat la baza compartimentului de arte vizuale al muzeului, care a prins contur în jurul anului 2013, relatează MOLDPRES.


„Compartimentul de arte vizuale a luat ființă în jurul anului 2013, iar măștile au fost cele care au stat la baza lui. Totul a pornit de la propunerea de a organiza un masterclass în cadrul căruia să demonstrăm cum se confecționează o mască. M-am gândit atunci că oamenii care vin la muzeu nu trebuie doar să vadă procesul de confecționare, ci să aibă și ce descoperi în jurul acestui meșteșug. Așa a apărut expoziția, care, de-a lungul timpului, s-a dezvoltat și s-a schimbat”, povestește Grigore Stamati.




În centrul colecției au fost puse personajele cunoscute din poveștile populare moldovenești.


„Măștile sunt inspirate exclusiv din personajele poveștilor populare moldovenești. Sarcina pe care le-o puneam copiilor era să creeze eroi din poveștile noastre: Păcală, Tândală, Fata babei, Fata moșneagului, soacra cu trei nurori și alte personaje. Au existat și încercări de a se inspira din personaje moderne, dar am vrut să cultivăm în primul rând dragostea copiilor față de poveștile populare moldovenești”, explică meșterul.


Copiii erau încurajați să reproducă întocmai nu doar chipurile personajelor din ilustrațiile cărților, dar să le dea propria interpretare.


„Nu le spuneam copiilor că trebuie să reproducă exact imaginea unui personaj așa cum apare într-o carte. Le spuneam să-l vadă așa cum și-l închipuie ei. Fiecare copil poate să-și creeze propria imagine a lui Harap-Alb sau a lui Făt-Frumos. Fiecare personaj are caracterul său, iar fiecare mască trebuie să aibă o privire, o mimică și o expresie proprie”, spune Grigore Stamati.




Realizarea unei măști începe cu un desen și continuă cu modelarea chipului în lut.


„Procesul începe cu schița în creion. Copilul poate face mai multe variante și o alege pe cea care i se pare mai potrivită. Abia după aceea trecem la modelarea din lut. Nu toți cei care confecționează măști folosesc această etapă, dar pentru noi este importantă, pentru că astfel copilul își poate vedea mai clar personajul înainte de a începe lucrul propriu-zis”, relatează meșterul.


Urmează formarea măștii propriu-zise, prin aplicarea hârtiei și a aluatului, după care suprafața este finisată și șlefuită.


„Măștile sunt realizate din hârtie și aluat, acesta fiind folosit în loc de clei. După aplicarea hârtiei, suprafața se finisează și se șlefuiește. Gradul de finisare depinde și de personaj. Dacă realizăm un moșneag, putem păstra ridurile și o suprafață mai puțin netedă. Dacă este vorba despre un personaj tânăr, cum ar fi Făt-Frumos sau Ileana Cosânzeana, suprafața trebuie să fie mai fină”, explică Grigore Stamati.




După șlefuire, fiecare chip primește culoare și accesorii.


„După șlefuire urmează pictarea măștii. Nu este vorba despre o simplă vopsire într-o singură culoare, ci despre o adevărată lucrare în culoare, cu nuanțe și tonuri diferite. La final sunt adăugate accesoriile care definesc personajul – păr, mustăți, broboade, pălării, căciuli și alte elemente”, spune meșterul.


Timpul de lucru diferă de la o mască la alta și depinde în mare măsură de îndemânarea celui care o realizează.


„Timpul necesar pentru realizarea unei măști depinde mai puțin de complexitatea chipului și mai mult de îndemânarea celui care lucrează. Sunt oameni care lucrează foarte repede și alții care au nevoie de mai mult timp. Contează foarte mult și felul în care fiecare vede și construiește caracterul personajului”, afirmă Grigore Stamati.




Pentru meșter, măștile nu au rămas doar obiecte expuse în muzeu. Ele au ajuns în comunitate și au devenit parte din activitățile copiilor.


„Am încercat să-i apropiem pe copii de poveștile populare moldovenești nu doar prin realizarea măștilor, ci și prin activități. La un moment dat, copiii au mers cu măștile prin sat, în perioada sărbătorilor de iarnă, la părinții celor care participau la atelier. A fost ca un fel de urat. Până la urmă, oamenii ne-au primit, au intrat în jocul nostru și am ajuns să implicăm aproape tot satul”, își amintește meșterul.


Legătura cu acest meșteșug a fost păstrată și de unii dintre foștii săi elevi, chiar și după plecarea din țară.


„Avem și măști realizate de un fost elev de-al meu, care de câțiva ani este în Irlanda. Merge la muncă, iar în timpul liber, pentru a-și mai potoli dorul de casă, confecționează măști. A venit cu aproximativ 20 de măști din Irlanda și le-a adus aici, pentru ca lumea să le poată vedea, acasă”, povestește meșterul.




Colecția păstrează însă și urmele fragilității acestei tehnici.


„Măștile sunt frumoase, dar sunt și vulnerabile. Pentru că sunt realizate din hârtie și aluat, materialul poate fi afectat de umezeală sau de rozătoare. Avem chiar și o mască din care aproape jumătate a fost mâncată de rozătoare. Prin ea putem arăta și partea mai puțin vizibilă a acestei tehnici și faptul că materialele tradiționale necesită condiții speciale de păstrare”, explică Grigore Stamati.


Muzeul „Meșteșug și Design” din satul Ciutești, raionul Nisporeni, este un spațiu care găzduiește obiecte artizanale vechi, adunate din gospodăriile oamenilor din sat, dar și obiecte contemporane create de designeri și realizate în colaborare cu meșteri în cadrul Taberei de Design în Sat.