Reuniunea Comitetului Consultativ Comun // Alexei Buzu: „Guvernul pregătește primării mai puternice pentru accesarea fondurilor europene”

Reforma administrației publice locale este necesară din cauza scăderii populației, a resurselor financiare limitate și a fragmentării excesive a sistemului administrativ, a declarat secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, la lansarea Reuniunii Comitetului Consultativ Comun dintre Comitetul European al Regiunilor și Republica Moldova. Oficialul a prezentat motivele reformei, etapele parcurse și măsurile pe care Guvernul intenționează să le implementeze, transmite MOLDPRES.

Alexei Buzu a afirmat că reforma este una complicată și inevitabil contestată, însă a subliniat că trebuie explicate motivele pentru care aceasta este inițiată.


„Orice reformă de asemenea gen este contestată, dar trebuie să înțelegem de ce facem această reformă. Vreau să spun că în 2014 și în 2024 în Republica Moldova a avut loc recensământ. Populația medie pe țară între 2014 și 2024 a scăzut cu aproximativ 14%. În primăriile unde numărul populației este mai puțin de 3.000, numărul populației a scăzut cu 32%, cu 32,7%, deci practic 33%. O treime din populație a dispărut în aceste localități”, a spus Buzu.


Potrivit secretarului general al Guvernului, problema demografică este însoțită de capacitatea financiară redusă a autorităților publice locale. El a menționat că, la nivel național, veniturile proprii ale administrațiilor publice locale de nivelul întâi reprezintă aproximativ 11%.


„Dacă în ultimii ani scoatem efectele inflației, în termen real, veniturile proprii în primăriile din Republica Moldova sunt în scădere. În fiecare an, tot mai puține venituri proprii. În context european, venituri proprii pe cap de locuitor în Republica Moldova sunt de aproximativ 23 de euro. În Kosovo, 61 de euro pe cap de locuitor. În Bosnia, 100 de euro pe cap de locuitor. În Albania, 140 de euro pe cap de locuitor”, a precizat oficialul.


Buzu a evidențiat și diferențele în ceea ce privește accesul populației la servicii de bază, menționând că localitățile mici concentrează o mare parte dintre gospodăriile care nu beneficiază de apă și canalizare.


„În Republica Moldova, 8 din 10 familii care nu au apă și canalizare sunt în primăriile cu o populație mai mică de 3.000 de locuitori. Acum, asta nu este o simplă întâmplare, asta este un factor structural”, a declarat Alexei Buzu.


În același timp, secretarul general al Guvernului a respins ideea că problemele administrațiilor locale sunt cauzate de activitatea aleșilor locali.


„Asta nu este vina aleșilor locali, a primarilor absolut fenomenali pe care-i cunosc de ani de zile și în ultimul an de zile am apucat să-i cunosc și mai bine. Avem primari puternici în Republica Moldova, avem primării slabe. De ce? Pentru că avem o problemă de capacitate, o problemă de resurse, pentru că avem un sistem extrem de fragmentat”, a spus Buzu.


Potrivit oficialului, reforma urmărește în primul rând consolidarea administrației publice locale de nivelul întâi, astfel încât primăriile să dispună de echipe și resurse suficiente pentru a gestiona servicii și proiecte.


„Noi trebuie să rezolvăm această problemă de capacitate și probleme de resurse. În primul rând, vrem să consolidăm nivelul administrativ la nivelul întâi, să avem primării mai puternice, cu mai multe resurse, să unim echipele, să ne asigurăm că nu mai avem echipe de 4-5 oameni, dar avem echipe mai mari în care putem să avem specializare pe funcții, pe achiziții, pe proiecte, pe gestionarea de servicii și așa mai departe. Dar asta înseamnă să ne unim”, a explicat el.


Pentru nivelul al doilea al administrației publice locale, Guvernul propune un rol axat pe suport și cooperare între primării, fără suprapunerea competențelor acestora.


„Pentru nivelul 2, propunem să îngustăm mandatul, să nu presteze niciun serviciu, să nu interfereze cu activitatea primăriilor, dar să fie modelat pe un model de suport. Atunci când primăriile au nevoie să coopereze mai bine, să elaboreze proiecte comune, aici ar putea fi valoarea pentru nivelul 2”, a declarat Buzu.


El a anunțat că Guvernul a finalizat delimitarea competențelor între nivelurile administrației publice locale, iar documentele urmează să fie prezentate și supuse consultărilor.


„Am finalizat în cadrul Guvernului această delimitare de competențe. În scurt timp le vom prezenta și cu siguranță le vom dezbate și le vom consulta”, a spus secretarul general al Guvernului.


În ceea ce privește amalgamarea voluntară, Buzu a precizat că procesul a fost inițiat de Guvern și că o mare parte dintre primării au decis să participe.


„Ne bucurăm foarte mult că 85% din primării au inițiat acest proces, 63% din toate primăriile din țară au decizii finale, undeva 65% din primăriile care au o populație mai mică de 3.000 de locuitori”, a menționat oficialul.


În prezent, Guvernul lucrează la etapa de amalgamare normativă, în care sunt implicate peste 250 de primării. Buzu a afirmat că procesul este însoțit de consultări cu aleșii locali și cetățenii.


„Vreau să spun că în fiecare primărie, în fiecare localitate, mergem, discutăm, am analizat, am avut în acest proces până la ziua de astăzi aproximativ mai mult de 2.000 de discuții cu colegii noștri aleși locali și mai mult de 1.000 de consultări publice cu cetățenii”, a declarat el.


Potrivit lui Buzu, Guvernul intenționează să pregătească în această toamnă pachetul legislativ privind reforma, inclusiv noua hartă administrativ-teritorială.


„Vom pregăti pachetul legislativ în această toamnă. În acest pachet legislativ va fi noua hartă administrativă, nivelul 1, nivelul 2. Noi vom finaliza procesul de amalgamare normativă la sfârșitul lunii septembrie, deci cam atunci va fi și proiectul de lege. Vom dezbate acest pachet legislativ pe platforma Guvernului, va fi votat în Guvern, va merge în Parlament, va fi dezbătut și acolo”, a precizat secretarul general al Guvernului.


Buzu a spus că obiectivul este ca reforma să fie aprobată în această toamnă, cu aproximativ un an înainte de alegerile locale din 2027.


„El trebuie să fie aprobat în această toamnă, orientativ cu un an înainte de alegerile locale de anul viitor”, a afirmat oficialul.


În paralel, Guvernul lucrează cu localitățile care au trecut prin amalgamare voluntară și prevede trei tipuri de stimulente pentru comunitățile respective.


„Stimulentul de pregătire este oferit în acest an, mai mult de jumătate de primării deja beneficiază de el. Procesăm dosarele pentru celelalte primării”, a spus Buzu.


Potrivit acestuia, al doilea stimulent va fi pregătit până la sfârșitul anului și va reprezenta, în medie, aproximativ 55-60% din bugetul din 2026 al primăriilor amalgamate. Acesta ar urma să fie acordat începând cu anul 2027, iar din 2028 comunitățile respective ar urma să beneficieze timp de trei ani de cel de-al treilea stimulent.


„Vom lucra până la sfârșitul anului și definitivăm aceste proiecte. Stimulentul 2 echivalează cu undeva 55-60%, iar eu vorbesc de anumite medii, la bugetul din 2026 pentru primăriile amalgamate. Vom lucra la proiecte cu ideea că în 2027 acele primării vor beneficia de stimulentul numărul 2, iar începând cu 2028, acele primării vor beneficia de stimulentul 3 timp de 3 ani consecutivi”, a explicat Alexei Buzu.


Un alt obiectiv al reformei este digitalizarea administrației publice locale. Secretarul general al Guvernului a afirmat că digitalizarea este încă insuficientă în multe primării, iar unele practici funcționale reprezintă mai degrabă excepții.


„O problemă a autorităților publice locale este faptul că activitatea lor nu este digitalizată. Avem unele excepții unde, într-adevăr, digitalizarea s-a pătruns mai profund în activitatea primăriilor. Spre exemplu, am discutat cu colegii noștri de la Leova, am înțeles că au o experiență bună. Ghișeul unic nu este o practică, iarăși este o excepție decât o practică firească”, a spus Buzu.


Guvernul intenționează, de asemenea, să investească în pregătirea profesională a angajaților noilor administrații și în capacitatea acestora de a atrage finanțări.


„Vom lucra la aceste aspecte, vom lucra la reconfigurarea noilor echipe, vom investi masiv în programe de certificare pe achiziții publice, pe elaborare de proiecte. Deci vom avea certificare în acest sens. Și vom lucra la elaborarea de portofolii de proiecte. Ne pregătim, ne facem tema pe acasă”, a declarat secretarul general al Guvernului.


Buzu a precizat că noul sistem este planificat să intre în vigoare odată cu alegerile locale din 2027, iar una dintre principalele mize este ca tranziția să nu genereze perturbări majore în activitatea administrațiilor.


„Va intra în vigoare odată cu alegerile locale din 2027. Deci asta va fi miza. În primul rând să ne asigurăm că nu avem perturbații masive și că acest cost-șoc al reorganizării este absorbit rapid și noile primării mai puternice, mai capabile se vor focusa pe elaborare și implementare de proiecte. Asta este, pe scurt, miza reformei”, a subliniat Alexei Buzu.


În încheiere, oficialul a insistat asupra necesității unei comunicări directe cu cetățenii în procesul de reformare a administrației publice locale.


„Toate activitățile, așa cum am mai spus, pornesc de la interesele cetățenilor și am pomenit ieri despre lecția aleșilor locali pentru noi toți. Să-i urmăm curajul, să-i urmăm asumarea, să nu ne ferim de discuții dificile, să nu ne ferim de cetățeni. Să mergem și să-i explicăm. Și atunci când discutăm despre această reformă, într-adevăr, să-i spunem lucrurilor pe nume și să nu spunem doar jumătăți de adevăr, să spunem adevărul până la capăt”, a conchis secretarul general al Guvernului.


Vezi şi asta: Președinta Maia Sandu la Reuniunea Comitetului Consultativ Comun: „Fiecare localitate să poată contribui la Moldova Europeană pe care o clădim împreună”

Reuniunea Comitetului Consultativ Comun // Viceprim-ministra Cristina Gherasimov: „Cu cât ne apropiem de UE, cu atât este mai stringent să obținem rezultate bune la nivel local”

LIVE // Comunitățile, parte activă din procesul de integrare europeană. Primul Comitet Consultativ Mixt dintre Republica Moldova și Comitetul European al Regiunilor, lansat la Chișinău