Integrarea europeană, văzută de la nivel local: oportunități, finanțări și proiecte concrete

Peste 100 de reprezentanți ai administrațiilor publice locale din Republica Moldova și din mai multe state membre ale Uniunii Europene s-au reunit astăzi, la Chișinău, în cadrul Grupului de lucru pentru Moldova al Comitetului European al Regiunilor. Discuțiile au vizat evoluțiile Republicii Moldova în procesul de aderare la UE, oportunitățile financiare pentru dezvoltarea localităților și consolidarea capacităților pentru accesarea fondurilor europene, transmite MOLDPRES.

„Integrarea europeană se întâmplă deja în localitățile noastre”

Vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale (MIDR), a declarat că modernizarea comunităților este deja o realitate datorită proiectelor implementate cu sprijin european și guvernamental.


„Integrarea europeană a Republicii Moldova se întâmplă deja, în localitățile noastre, cu fiecare proiect care schimbă concret viața oamenilor. Astăzi putem vorbi cu încredere despre modul în care autoritățile locale pot valorifica, mai eficient ca niciodată, instrumentele de finanțare europeană și națională pentru a accelera modernizarea localităților”, a estimat Bolea.


Ministrul a reiterat rolul Fondului Național pentru Dezvoltare Regională și Locală ca principal mecanism prin care primăriile accesează finanțări pentru proiecte ce vizează infrastructura, serviciile publice și dezvoltarea economică. Totodată, oficialul a subliniat că Republica Moldova a demonstrat în ultimii ani capacitate internă solidă de investiții.


„Programele guvernamentale Dezvoltare a orașelor-poli de creștere, Dezvoltare a municipiului Bălți, Satul European, Europa este aproape și Curtea Europeană sunt dovada acestui angajament și a ritmului accelerat cu care avansează țara noastră”, a relevat vicepremierul.


Cooperare europeană consolidată și pregătirea comunităților pentru accesarea fondurilor UE

În intervenția sa, Tatiana Badan, primarul satului Selemet din raionul Cimişlia și președinta Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), a subliniat importanța dialogului structurat între administrațiile locale și instituțiile europene.


„Discuțiile  avantajează consolidarea cooperării Republicii Moldova cu structurile europene, promovarea dezvoltării regionale echilibrate, schimbul de bune practici și pregătirea comunităților locale pentru integrarea europeană”, a spus Tatiana Badan.


Ea a mulțumit participanților pentru angajament și sprijinul continuu oferit autorităților locale:


„Împreună construim comunități mai moderne, reziliente și europene”, a punctat preşedinta CALM.


Grupul de lucru pentru Moldova al Comitetului European al Regiunilor facilitează dialogul politic între autoritățile locale din țara noastră, Guvern și instituțiile UE, oferind o platformă unde APL-urile pot prezenta direct necesitățile și provocările lor.

Leova, exemplu de modernizare cu sprijin european

Primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean, se poate mândri cu mai multe proiectele europene care au schimbat substanțial calitatea vieții în localitate.

Este vorba de lucrări majore de eficiență energetică la Liceul „Constantin Spătaru”, finanțate cu 3 milioane euro; construcția apeductului magistral Leova–Iargara, un proiect de peste 60 milioane lei, mai mare decât întregul buget regional la acel moment; instalarea unui sistem fotovoltaic pe Casa de Cultură, cu sprijinul Ambasadei Suediei, ceea ce a redus costurile de energie electrică la zero; elaborarea studiului de fezabilitate și proiectarea unei viitoare platforme industriale multifuncționale prin programele „EU for Moldova”.


„Dezvoltarea industriei, crearea locurilor de muncă și menținerea familiilor acasă, cu salarii demne de standardele europene - asta înseamnă aceste proiecte pentru noi”, a declarat primarul de Leova.


Tot în raionul Leova a avut loc un proces important de amalgamare administrativă voluntară: orașul Leova s-a unit cu satele Sîrma, Tochile‑Răducani și Sărata‑Răzeși.

Această decizie vizează creșterea eficienței administrației locale, consolidarea capacității financiare și administrative a noii entități, dar și accesul mai facil la fonduri naționale și europene.

Procesul a fost susținut de Guvern și de organizații internaționale, iar printre beneficiile preconizate se numără investiții mai mari în infrastructură - de exemplu drumuri, rețele de canalizare sau sisteme de apă, precum și un management local mai eficient.

Statul va acorda sprijin financiar pentru tranziția administrativă: noua primărie va primi o alocare unică și subvenții anuale până în 2030.

În opinia primarilor locali, unificarea comunităților este nu doar o reformă birocratică, ci o șansă reală pentru dezvoltare durabilă și servicii publice mai bune pentru locuitori.

Privind spre viitor, Bujorean susține că aderarea la UE va multiplica oportunitățile pentru localitățile moldovenești.


„În momentul în care Republica Moldova va adera la Uniunea Europeană, nivelul de bunăstare, serviciile publice și calitatea vieții ar trebui să se regăsească aici în proporție de 50–60%. Atunci vom conștientiza cu adevărat că Europa este acasă la noi”, a estimat Alexandru Bujorean.


Investiții europene pentru dezvoltarea Moldovei

Potrivit Planului de creștere al Uniunii Europene, Republica Moldova are la dispoziție 190 milioane de euro pentru reforme și proiecte de dezvoltare, în cadrul unui pachet total de 1,9 miliarde de euro.

Investițiile vor viza modernizarea infrastructurii rutiere locale, regionale și raionale; construcția a două spitale regionale (Bălți și Cahul); extinderea și reabilitarea pădurilor; modernizarea sistemelor de irigații; sprijin pentru antreprenori și tineri, inclusiv suplimentul salarial de 3.000 lei pentru primul loc de muncă etc.