Pavel Filip: Parteneriatul Estic este un instrument care ne va permite accelerarea integrării europene

Chişinău, 22 nov. /MOLDPRES/.

La 24 noiembrie curent, la Bruxelles, va avea loc cel de-al 5-lea Summit al Parteneriatului Estic (PaE). În ajunul summit-ului, Agenția Informaţională de Stat MOLDPRES a realizat un interviu în exclusivitate cu Primul-ministru al Republicii Moldova, Pavel Filip.

Întrebare: Domnule premier, ați declarat recent că summit-ul va fi un moment de decizii-cheie pentru viitorul ţărilor asociate – Republica Moldova, Ucraina şi Georgia. Dacă luăm în calcul și recomandările făcute, acum câteva zile, de Parlamentul European, acest summit poate fi unul istoric.

Răspuns: Summit-ul Parteneriatului Estic va însemna un angajament reînnoit al UE pentru țările asociate din regiunea noastră. Am făcut propuneri despre cum Parteneriatul poate deveni mai eficient, atât separat, cât și alături de celelalte țări asociate. Avem încredere că multe din propunerile noastre se vor regăsi în concluziile summit-ului. Așa cum știm, Parteneriatul Estic este un instrument care, bine folosit, ne va permite accelerarea integrării europene. Vom vedea la summit o abordare realistă și constructivă, care ia în considerare lecțiile ultimilor opt ani.

Reafirm încă o dată, totul depinde de noi, de progresele pe care le vom face și de stabilitatea opțiunii pro-europene. Ca rezultat esențial al summit-ului, Parteneriatul Estic va fi consolidat, iar Republica Moldova va fi un prim beneficiar.

Î.: În preajma summit-ului, Parlamentul European s-a pronunțat clar pentru stimularea țărilor care au înregistrat progrese în realizarea reformelor: Ucraina, Georgia și Moldova. Drept recompensă se propune includerea celor trei țări într-un format modernizat al parteneriatului actual „Parteneriatul Estic plus”. Ce ar presupune acest format nou?

R.: Conform recomandărilor Parlamentului European și în opinia noastră, este firesc ca statele care au făcut o opțiune clară pentru Europa să beneficieze de mai mult sprijin din partea Uniunii Europene. Dincolo de obiectivul general de a avea în vecinătatea sa țări stabile și bine guvernate, UE va privi cu mai multă atenție și va aloca mai multe fonduri către cei care fac sacrificii și implementează reforme în acord cu principiile comunitare.

Propunerile Parlamentului European nu se vor reflecta neapărat în ceea ce va fi discutat la summit, dar ele reprezintă o agendă ambițioasă pentru anii următori, pe care noi o vom susține, pentru că ea conține măsuri și puncte de mare interes pentru țara noastră. Sper ca în anii următori să facem progrese care să ne permită să avem o discuție aprofundată despre teme precum: acces la uniunea energetică, digitală și la Spațiul Schengen; mai multe șanse de a beneficia de avantajele pieței unice; racordarea la rețelele europene de transport; parteneriate în zona industrială, participare crescută la programele comunitare și în agențiile UE, mai multă cooperare în domeniul securității; tarife preferențiale, internet de mare viteză și eliminarea tarifelor de roaming.

Ce trebuie să facem noi este să ne vedem deciși de treabă și să nu plecăm urechea la tot felul de aventurieri politici. Cu cât mai rapide sunt progresele pe care le facem, cu atât mai repede se vor vedea efectele pozitive și cu atât mai mari vor fi beneficiile. În limbajul europenilor, principiul care operează este „more for more”. Ca şi guvern, prin muncă zi de zi, noi vom continua să ducem Republica Moldova tot mai aproape de UE.

Î.: Printre recomandările PE se regăsește înființarea unui fond fiduciar pentru cele trei țări, ca instrument de dezvoltare pentru o reacție rapidă și flexibilă a UE la situațiile de criză și post-criză, precum și sporirea sprijinului pentru reformele economice reale.

R.: În recomandarea Parlamentului European se vorbește despre implementarea cu succes a Planului de Investiții pentru Europa, despre un mecanism dedicat țărilor asociate și despre stabilirea unui fond pentru cele trei țări prin care să fie finanțate investiții publice și private. Investițiile sunt vitale pentru consolidarea creșterii în țările noastre. Am promovat obiectivul ameliorării infrastructurii de transport care conectează Republica Moldova la rețelele europene de transport și vrem ca Europa să investească mai mult în această zonă. Resursele interne sunt limitate, iar aceste mecanisme de finanțare ar însemna proiecte de infrastructură, de exemplu, care să ne permită să creștem în fiecare an cu peste 5%. 

În plus, parlamentarii europeni vorbesc despre sprijin pentru a preveni campaniile de dezinformare și a limita efectele războiului cibernetic. Moscova este direct menționată pentru acțiunile agresive și neconforme cu dreptul internațional din regiune. Sprijinul pentru IMM-uri, pentru accesul la sistemul energetic european, dezvoltarea de parteneriate în zona educațională – acestea sunt alte câteva direcții extrem de promițătoare pentru a consolida cooperarea. Am dat doar câteva exemple, ele sunt mult mai multe. 

Așa cum spuneam mai devreme, ele reflectă agenda constructivă și ambițioasă a Parlamentului European și, în anii care urmează, sperăm ca ea să fie îmbrățișată și de alte instituții europene și de țările membre. Agenda summit-ului este mai restrânsă, dar ea transmite un mesaj politic pozitiv pentru țările asociate și dorința de a optimiza Parteneriatul Estic pentru a aduce rezultate mai substanțiale și mai rapide pentru cetățeni. 

Î.: Autoritățile moldovene susțin că până acum au fost transpuse în legislaţia naţională circa 35% din angajamentele asumate în Acordul de Asociere. La ce capitole Moldova rămâne restanțieră?

R.: În ultimii doi ani am realizat progrese majore în apropierea de Europa. Astăzi implementăm un Acord de Asociere cu  UE, iar acest lucru a însemnat suflecatul mânecilor și abandonarea scuzelor. Avem o nouă Agendă de Asociere şi un nou Plan Naţional de Implementare a Acordului de Asociere pentru următorii 3 ani. Nu vreau să vorbesc despre restanțe, ci despre faptul că avem o idee foarte clară despre ce trebuie de făcut pentru a avansa și mai rapid în implementarea Acordului de Asociere. Săptămânal conduc ședința Comisiei Guvernamentale pentru Integrare Europeană. Nu în zădar am redus birocrația, am micşorat numărul de ministere la nouă. Monitorizăm în fiecare zi progresul, știm unde trebuie de intervenit, iar impulsul politic al summit-ului ne va permite să avem tot mai mulți cetăţeni ai Republicii Moldova de partea noastră în consolidarea opțiunii pro-europene.

Î.: Agenda Summit-ului PaE este pe cât de ambițioasă, pe atât de variată și diversă. Care sunt subiectele cu impact economic și social major pentru cetățenii RM?

R.:Propunerile politice trebuie să fie bine susținute de inițiative economice, care să răspundă direct subiectelor pe care noi le-am avansat. Proiectul nostru de țară este integrarea europeană. Aceasta presupune progres pe toate planurile, începând de la democrație și stat de drept până la creșterea nivelului de trai al fiecăruia. În general, nu doar în relația cu Parteneriatul Estic, am susținut abordarea de a ne concentra pe livrabile concrete. Trebuie să analizăm Summit-ul Parteneriatului Estic în contextul eforturilor pe care noi le facem pentru implementarea Acordului de Asociere, pentru a arăta progrese majore partenerilor noștri și pentru a beneficia de dezvoltare economică și credibilitate externă. Obiectivul nostru este ca, în procesul de integrare europeană, noi să fim un stat asociat model.  

Î.: În contextul securității energetice a țării… În ce stadiu se află proiectele de interconectare la sistemul energetic european și când vom putea spune că suntem independenți din punct de vedere al securității energetice?

R.: Vom fi susținuți în a deveni mai independenți energetic: acest lucru înseamnă conectare la piața energetică europeană și investiții în infrastructură care să susțină astfel de schimbări. În plus, vom putea să-i ajutăm mai mult pe consumatorii vulnerabili, pe cei care astăzi se chinuie să plătească facturile pentru jocurile geopolitice pe care le fac alții. În plus, UE se angajează să dezvolte doar acele proiecte energetice care vor fi aliniate cu prioritățile sale din vecinătatea estică. Așa cum știți, angajamentul nostru cel mai important este de a finaliza anul viitor gazoductul Chișinău-Ungheni, care să ne permită integrarea în piața europeană. Alături de acest proiect, lucrăm și la interconectarea cu rețeaua electrică a României și, prin extensie, a Uniunii Europene. Suntem conștienți că, pe măsură ce avansăm în proiectele energetice, nu doar prețul pentru consumatori va scădea, dar și o mare vulnerabilitate pentru țara noastră va dispărea.

Î.: Unii critici ai actualei guvernări susțin că Acordul de Asociere, inclusiv componenta privind Zona de Liber schimb, nu a oferit nimic palpabil economiei țării și, implicit cetățenilor. Care e situația reală la acest capitol?

R.: Majoritatea cetățenilor Republicii Moldova cred că integrarea în UE este calea cea corectă și le mulțumesc pentru că au îmbrățișat singura soluție realistă și de viitor pentru țara noastră. Beneficiile apropierii de Europa se văd în fiecare zi, în investițiile care se fac, în sutele de milioane de euro care au venit în țară. Țara va crește cu 3,5% în acest an, o spune FMI, iar acest lucru este și rezultatul reformelor pe care le-am stabilit cu partenerii europeni și le-am implementat după ianuarie 2016. 64% din comerțul nostru este cu Uniunea Europeană. În plus, chiar dacă nu este o realizare directă a Acordului de Asociere, libera circulație în UE este o realizare pe care, oricât de mult și-ar dori unii, nu poate fi ignorată și care trebuie apărată de cei care vor o altă orientare politică a țării. Beneficiile apropierii de Europa sunt evidente și ele vor trebui apărate în alegerile de anul viitor.

Așa cum spuneam, depinde doar de noi să facem ce am promis și să aducem și mai multe investiții și resurse în țară. Moldova este astăzi o țară fundamental schimbată în bine față de începutul lui 2016, iar acest lucru este efectul direct al asumării integrării europene și a depășirii etapei în care doar se vorbea despre integrare fără a se accelera punerea în aplicare a reformelor.

Î.: În recomandările PE se spune tranșant că Acordul de Asociere nu este punctul final în relațiile cu UE. Putem califica aceasta drept un semnal clar privind o viitoare apartenenţă la blocul european?

R.: Parlamentul European recunoaște aspirațiile noastre europene și dreptul de a aplica și a deveni membri ai Uniunii Europene, atunci când îndeplinim toate criteriile politice, economice și sociale. Aici nu este vorba doar despre un semnal, ci despre lucruri spuse explicit, cu subiect și predicat. Cel mai important este că Acordul de Asociere constituie cea mai bună rețetă pentru modernizarea țării și pentru a atinge nivelul de dezvoltare care să ne permită o integrare politică de succes în Europa.

În plus, acum două luni, Președintele Franței arăta că extinderea Uniunii Europene este un factor esențial pentru pace și stabilitate pe continentul nostru. Acest lucru poate fi folosit pentru a impune, prin rezultatele pe care le vom obține în implementarea Acordului de Asociere, o atenție sporită din partea decidenților europeni pentru extinderea către Est, dincolo de cea privind zona Balcanilor. Așa cum spuneam mai devreme, UE ne aduce, prin consolidarea Parteneriatului Estic, în situația de a câștiga, nu fără muncă și dificultăți, e adevărat, pariul dezvoltării.