Fluxul ilicit de capital în comerțul extern al Republicii Moldova este în creștere

Chişinău, 9 mar. /MOLDPRES/. Fluxul ilicit de capital în comerțul extern al Republicii Moldova este în creștere și se ridică la 1,4 miliarde de dolari SUA anual. Potrivit unui nou raport al Organizației Global Financial Integrity privind Fluxul Ilicit de Capital, analizat de economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, creșterea fluxului ilicit de capital, raportat la volumul comerțului extern, obligă reevaluarea estimărilor anterioare, transmite MOLDPRES. 
Potrivit lui Veaceslav Ioniţă, fluxurile ilegale de capital se realizează prin patru scheme clasice: subevaluarea importurilor, în scopul evaziunii fiscale; supraevaluarea importurilor, în scopul delapidării banilor publici și scoaterea lor ilicită din țară; subevaluarea exporturilor, în scopul evaziunii fiscale și scoaterii ilicite de capital din țară şi supraevaluarea exporturilor, în scopul introducerii în țară a banilor iliciți aflați peste hotarele țării.
„Jumătate din suma de 1,4 miliarde de dolari provine din importurile subevaluate, ceea ce permite intrarea în țară de la 600 la 700 milioane de dolari anual. Toți acești bani ajung în economia tenebră a țării. În 20 de ani, suma se ridică, conform estimărilor noastre, la 7-8 miliarde de dolari SUA. Acești bani ajung pentru plata salariilor în plic și mita pentru funcționarii publici”, susține economistul.
A doua schemă, afirmă Ioniță, constă în scoaterea ilegală a banilor din țară prin supraevaluarea importurilor. Anual, prin această schemă sunt scoși din țară între 350 și 400 milioane de dolari. De regulă, în aceste scheme sunt implicate firme căpușă din zonele offshore, care umflă prețul și astfel sunt sustrași ilegal banii din țară. 
Totodată, prin achiziții la prețuri exagerate, companiile de stat și cele reglementate, în 10 ani de zile, au scos din țară cel puțin 3,2 miliarde de dolari, spune Veaceslav Ioniţă.
Cea de-a treia schemă, prin care ies din țară 170 – 200 milioane de dolari, este pusă în aplicare prin prețurile reduse la exporturi. Prin acest mecanism, banii ajung pe conturile firmei offshore. De exemplu, o companie din Republica Moldova are un bun de 10 milioane de dolari și-l vinde unei companii offshore cu cinci milioane de dolari, care îl vinde altei companii cu 10 milioane, iar diferența rămâne pe conturile companiei din paradisul fiscal.
O schemă similară, spune economistul, se face prin exporturile la suprapreț, prin care anual în Republica Moldova intră 80-100 milioane de dolari. De regulă, în această schemă sunt utilizate companiile agricole, valoarea producției cărora este greu de estimat. Marfa la un preț supra exagerat se vinde unei companii offshore. Ulterior, aceasta vinde marfa unui cumpărător real și la preț normal, iar supra suma plătită nu este altceva decât mecanismul de a aduce „legal” prin tranzacții de vânzare-cumpărare banii din offshore. Tot prin această schemă pot fi introduși, aparent legal, banii din exterior destinați finanțării diverselor partide politice.
În concluzie, Ioniță susține că autoritățile trebuie să colaboreze cu partenerii de dezvoltare pentru a reduce fenomenul fluxului ilicit de capital, care vulnerabilizează economia noastră și compromite încasările în Bugetul Public Național. „Totodată, este necesară elaborarea unui mecanism pentru aducerea banilor în câmpul legal, care în prezent fie sunt sub formă de bunuri și proprietăți cu statut incert în interiorul țării, fie stau în paradisurile fiscale”, a opinat Veaceslav Ioniță.
În clasamentul mondial privind capitalul ilicit, Republica Moldova este pe locul 46, pe același nivel cu statul insular Fiji și cel din Africa Togo. În fruntea clasamentului este Bahamas. În regiune, Federația Rusă se află pe locul 18, Ucraina pe locul 53, iar România pe locul 72.