1 Martie, sărbătoarea Mărțișorului: „Oamenii se solidarizează cu natura”

Pe 1 Martie, în Republica Moldova este marcată sărbătoarea Mărțișorului. Această zi este strâns legată de tradiția populară, care se împletește armonios cu tendințele moderne. În fiecare an, pe 1 martie, la Chișinău se deschide Festivalul Internațional de Muzică Mărțișor. Evenimentul reunește artiști renumiți din țară și de peste hotare. Tradiția este respectată de oamenii de toate vârstele, cei mai preocupați fiind copiii care confecționează mărțișoare pentru a le oferi în dar, transmite MOLDPRES. 

Mărțișorul marchează începutul primăverii și este considerat un simbol al norocului și al reînnoirii.


„Pe cât este de mic, pe atât este de important”, susține etnograful Varvara Buzilă.


Specialiștii subliniază importanța Mărțișorului ca element al patrimoniului cultural imaterial al umanității, recunoscut de UNESCO, și îndeamnă la valorificarea și promovarea tradiției.



 


„Mărțișorul este o valoare națională și este foarte important în spațiul nostru românesc. El marchează trecerea de la iarna friguroasă la primăvară sau chiar vară. Este un amulet simbolic prin care oamenii se solidarizează cu natura. Mărțișorul mai simbolizează începutul unui nou an agricol. Mărțișorul este prezent în toate structurile noastre culturale”, a declarat pentru MOLDPRES Varvara Buzilă.






 Sărbătorit de secole în spațiul românesc, acest obicei este transmis din generație în generație, păstrându-și farmecul și semnificația. Un rol deosebit i-a revenit Bibliotecii Naționale a Moldovei care a găzduit ateliere de creație pentru copii. Ghidați de profesorii de artă, copiii au însușit diverse tehnici de confecționare a mărțișoarelor.


„Organizăm aceste ateliere pentru a-i atrage pe cei mici să confecționeze și să înțeleagă cât de important este acest simbol”, a declarat șefa secției Arte și Hărți a Bibliotecii Naționale, Rodica Băleanu.



„Mărțișorul ne reprezintă în lumea întreagă. Ca profesori de artă, este datoria noastră să promovăm și să valorificăm Mărțișorul, să învățăm copiii să îl confecționeze prin diferite tehnici și materiale”, a declarat pentru MOLDPRES conducătoarea Centrului de Creație Ialoveni, Ludmila Cotelea Condrea.




În fiecare an, la Muzeul Național de Etnografie, este organizat un atelier de creație unde se confecționează mii de mărțișoare.


„Tinerii sunt în căutarea simbolurilor, iar noi trebuie să le oferim această transmitere a practicilor culturale. La Muzeul Național de Etnografie, în ajunul zilei de 1 martie, se confecționează mărțișoare de diferite forme, pe care le dăruim trecătorilor”, susține Varvara Buzilă.




Tradiții și Obiceiuri

Obiceiul de a oferi și purta mărțișoare datează de secole, iar semnificația sa este una complexă. Mărțișorul, în forma sa tradițională, constă într-un mic obiect decorativ, adesea compus dintr-o panglică albă și roșie, simbolizând pacea și iubirea, dar și sângele și fertilitatea.

Legenda populară spune că firul mărțișorului ar fi tors de Baba Dochia în timp ce urca oile la munte. De aceea, simbolic, firul mărțișorului este firul anului, al tuturor zilelor de peste an.

Tradiția spune că mărțișorul este purtat în prima lună a primăverii, martie, până când apar primele semne ale naturii înfloritoare, ca un talisman norocos pentru cei care îl poartă. În plus față de panglicile tradiționale, mărțișoarele moderne includ adesea diverse elemente decorative, cum ar fi flori, clopoței sau figurine simbolice.

Prin oferirea și purtarea mărțișoarelor, oamenii celebrează trecerea de la iarnă la primăvară și transmit urări de sănătate, fericire și prosperitate celor dragi. De asemenea, mărțișorul este considerat un gest de respect și recunoștință față de femei. 



Istoria Mărțișorului

În Roma antică, Anul Nou era sărbătorit pe 1 martie – „Martius”, așa cum era numită această lună în cinstea zeului Marte. Marte nu era numai zeul războiului, ci era și protectorul agriculturii, cel care asigura renașterea naturii. De aceea, culorile roșu și alb purtate de Mărțișor pot semnifica războiul și pacea.

Tracii, de asemenea, obișnuiau să sărbătorească ajunul Anului Nou în prima zi a lunii martie. Sărbătorile primăverii erau legate de fertilitate și renașterea naturii și erau consacrate lui Marsyas.

Pe vremea dacilor, simbolurile primăverii erau confecționate în timpul iernii și erau purtate după 1 martie. Pe atunci, mărțișoarele erau niște pietricele albe și roșii înșirate și purtate în jurul gâtului. Roșul – asociat cu focul, sângele și soarele – simboliza viața, deci femeia, iar albul – asociat cu lumina – simboliza înțelepciunea bărbatului. Șnurul mărțișorului, reprezenta prin urmare, îmbinarea acestor simboluri. 

Cercetări arheologice efectuate în România, la Schela Cladovei, au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărțișorul datând de acum cca. 8.000 de ani. Amuletele formate din pietricele vopsite în alb și roșu erau purtate la gât.

Documentar, mărțișorul a fost atestat pentru prima oară într-o lucrare a cărturarului și omului de stat Iordache Golescu (1768 – 1848). Folcloristul Simion Florea Marian presupune că în Moldova și Bucovina mărțișorul era compus dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu ață albă-roșie, și era purtat de copii în jurul gâtului.

Fetele adolescente purtau și ele mărțișor la gât în primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi să îl prindă în păr și să-l păstreze până la sosirea primilor cocori și înflorirea arborilor. La acel moment, fetele își scoteau mărțișorul și-l atârnau de creanga unui copac, iar moneda o dădeau pe caș. Aceste „ritualuri” asigurau un an productiv.

Mărtișorul este strâns legat de tradiția românească: el nu se întâlnește decât în spațiul carpatic și în zonele limitrofe, la români și la unele popoare învecinate, care l-au preluat.