Muzeul Național al Literaturii Române, 60 de ani de la înființare. Lansarea cărții „Jurnalul pandemiei sau Wuhandemia - 2020” de Ion Hadârcă

Muzeul Național al Literaturii Române marchează 60 de ani de la înființare cu o suită de manifestări culturale și educative ce se vor desfășura pe parcursul anului. Eveniment care a deschis anul aniversar a fost lansarea cărții „Jurnalul pandemiei sau Wuhandemia -2020”, semnate de poetul și publicistul Ion Hadârcă, informează MOLDPRES.

„Jurnalul pandemiei sau Wuhandemia -2020” include 366 de texte, fiind descrisă fiecare zi a anului 2020 care a trecut sub semnul pandemiei de COVID-19. Ion Hadârcă era pe atunci senator la București și a urmărit cu atenție întreaga perioadă pe care a descris-o minuțios în jurnalul său întitulat sugestiv „Wuhandemia” de la numele orașului chinez Wuhan, de unde a izbucnit pandemia.



 



 

 


„Am urmărit toată această perioadă complicată pentru toată națiunea și pentru cei dimprejur, pentru vecini, ce măsuri au fost luate, ce acțiuni, cum au reacționat autoritățile, cum am suferit pierderile, cum a trăit fiecare în această încercare foarte complicată. Între timp, mi-am ordonat lecturile, le-am mai împrospătat cu unele surse clasice din Defoe, Marchez, Camus, care au scris despre epidemiile prin care au trecut și alte popoare și concluziile, dacă mai poate trage omenirea concluzii trecând prin asemenea încercări.

Am fixat instantaneu și spre luare aminte endemica nepregătire și degringolada autorităților, rapacitatea structurilor mafiote care parazitau și care încă din păcate, după cum se vede și observă organele respective, parazitează pe nenorocirile umane, dar am apreciat eroismul medicilor și personalului medical care au luptat practic cu mâinile goale cu o hidră necunoscută care încă nu a fost învinsă definitiv”, a declarat Ion Hadârcă pentru MOLDPRES.


Cartea a fost îngrijită de către muzeografa Veronica Boldișor care a și fost prima cititoare a acestui jurnal. Solicitată de MOLDPRES, muzeografa a menționat că a trăit deopotrivă sentimentul bucuriei pentru o carte nouă, dar și cel al tristeții pentru pierderile și suferințele umane.


„În fiecare zi făcea notiție și încheia cu date statistice - câți pacienți sunt la terapie intensivă, câți au decedat, mai cu seamă în România, dar mai dădea și statistica Republicii Moldova și a statelor europene,  SUA. Este foarte prețioasă această carte, mai ales prin faptul că ea este un fel de frescă a acelor zile. Este importantă și prin aceste statistici pe care zilnic la finalul zilei le înscria în jurnal. A adus jurnalul la muzeu, scris de mână, și eu l-am cules zi cu zi - tot textul. Prin urmare, sunt prima cititoare.

Am trăit sentimente contradictorii atunci când am lucrat la carte. Pe de o parte, bucuria lecturii și a lucrului cu un material inedit, cu un manuscris și asta este întotdeauna o satisfacție spirituală și o bucurie. Pe de altă parte, tristețea răvășitoare care te cuprinde  atunci când citești un astfel de jurnal. Este vorba de un flagel în care s-au pierdut personalități din Republica Moldova, oameni de toate vârstele, profesiile, intelectuali. Nu au putut să nu mă încerce aceste sentimente contradictorii, a spus Veronica Boldișor.


Ion Hadârcă scrie despre personalitățile care și-au pierdut viața în pandemie. „Cartea se va citi cu emoție”, afirmă Veronica Boldișor pentru că „e vorba despre oameni pe care i-am pierdut și care ar fi trebuit să mai trăiască: Efim Josanu, Nicolae Dabija, Tudor Colac, Valeriu Turea, mulți...”

„Jurnalul pandemiei sau Wuhandemia -2020” a fost editat de Muzeul Național al Literaturii Române în parteneriat cu Editura „Polislam”. Cartea lui Ion Hadârcă va completa rafturile unei biblioteci, care va fi amenajată în cadrul muzeului, a declarat pentru MOLDPRES directoarea Muzeului Național al Literaturii Române, Maria Șleahtițchi, care a vorbit și despre evenimentele ce vor fi organizate în anul aniversar.



 


„Am editat-o noi, deoarece manuscrisul acestei cărți se află la noi, la muzeu, a fost donat de Ion Hadârcă cu câțiva ani în urmă. Aceasta este a șasea carte pe care a editat-o la muzeu în ultimii trei ani. Deci, avem această idee de a face o bibliotecă a muzeului și poate a înființa în viitor și o editură. Avem și titlul: „Cărțile MNLR”. Planificăm să organizăm și o expoziție dedicată acestei aniversări, în toamnă o conferință științifică care va fi un eveniment mai mare”, a declarat Maria Șleahtițchi.


În cadrul evenimentului de lansare a cărții lui Ion Hadârcă a fost deschisă și o expoziție de fotografie a maestrului Mihai Poiată dedicată perioadei de pandemie.



 

 

Pe parcursul anului, la Muzeul Național al Literaturii Române va avea loc o suită de evenimente, manifestări culturale menite să promoveze scriitorii români din Republica Moldova, limba română, cultura și istoria. Pe 12 februarie va fi lansată expoziția dedicată lui Petru Cărare la 90 de ani de la naștere, pe 14 februarie va avea loc un eveniment de comemorare a poetului Grigore Vieru de la a cărui naștere se împlinesc 90 de ani. Vor vedea lumina tiparului poeziile inedite ale lui Pavel Boțu, culegere îngrijită de Maria Șleahtițchi.


„Ne-am propus să reușim documentarea arhivei lui Gheorghe Cincilei care a fost primul director al muzeului si a decedat subit la muzeu, așa încât toată arhiva lui a  fost luată cu brațul și depusă în depozitul nostru și nimeni nu s-a ocupat de ea. Iată că ne vom ocupa de această arhivă, care ascunde multe lucruri pe care nu le cunoaștem. Vor fi și alte activități”, a spus Maria Șleahtițchi.


Prin abordarea unor forme noi de comunicare cu vizitatorii, Muzeul Național al Literaturii Române devine un spațiu de cultură și istorie, fiind un loc potrivit pentru lecții de literatură.


„Am căutat forme mai noi de a atrage tânăra generație la muzeu. Am organizat lecturi, ateliere de scriere, comentariu, lectură, pictură, desen, caligrafie. Mai mult decât atât, am făcut apel către profesorii de istorie, limbă și literatura română să vină la noi la muzeu. Muzeul le pune la dispoziție profesorilor posibilitatea de a promova o oră de literatură în spațiul unei expoziții”, a mai spus directoarea muzeului.


Muzeul Național al Limbii Române a fost înființat pe 10 februarie 1965 la solicitarea Uniunii Scriitorilor, fiind denumit „Muzeul republican al literaturii”. În 2012, instituția a trecut în subordinea Ministerului Culturii fiind transformată în Centrul Național de Studii Literare și  Muzeografice „Mihail Kogălniceanu”. Din anul 2023, conform Hotărârii Guvernului, instituția poartă titulatura de „Muzeu Național al Literaturii Române”.

GALERIE FOTO // Lansarea cărții ,,Jurnalul Pandemiei sau Wuhandemia-2020” de Ion Hadârcă