ro

 

Cultură
16 August, 2026 / 20:36
/ 09 Octombrie, 2020

Prozatorul și publicistul Mihail Gheorghe Cibotaru: ”Scriu povestiri pe întuneric”

Moldpres
Agenția Informațională de Stat

Chişinău, 9 oct. /MOLDPRES/. Cunoscutul prozator și publicist Mihail Gheorghe Cibotaru, ex-ministru al Culturii, care și-a pierdut vederea cu mulți ani în urmă, scrie povestiri pe întuneric, informează MOLDPRES.

Solicitat de agenție, scriitorul a afirmat că povestirile sale reflectă viața pe care a trăit-o. ”Pentru că nu văd, povestirile mele sunt redate la dictafon. Dar, din această cauză, fraza nu mai este cea pe care o scrii. La dictafon parcă simt că cineva mă grăbește, ca mai repede să spun. Însă atunci când scriu, cunosc fraza și știu care va fi următoarea. Sunt cu dictafonul în mână în permanență și cineva îmi descifrează ceea ce am povestit și îmi dă textul tipărit”, a precizat scriitorul.

Mihail Gheorghe Cibotaru a menționat că recent a finalizat o povestire despre destinul unui om, care a fugit de prima lui dragoste, de a doua, și, pe urmă, această delectare a devenit pentru el o pedeapsă. Atunci când a ajuns la vârsta de 80 de ani, eroul povestirii își face examene de conștiință.

”Pregătesc o carte de povestiri scrise pe întuneric. Tot aici sunt întâmplări din viața mea. Nu stau degeaba. Fiecare vrea să mai trăiască, orice vârstă ar avea. Foarte mult aș vrea ca să se limpezească situația cu pandemia, astfel încât, cineva dintre savanții de pe glob, să-i pună zăbale acesteia”, a mai spus cunoscutul prozator și publicist.

Scriitorul Mihail Gheorghe  Cibotaru s-a născut la 21 iunie 1934, în satul Vărvăreuca, raionul Florești. După absolvirea școlii medii din Florești (1954), urmează cursurile Facultății de Istorie-Filologie a Universității de Stat din Chişinău (1959). Lucrează ca redactor la ziarul „Tinerimea Moldovei”, redactor-șef adjunct la ziarul „Moldova socialistă”, redactor-șef la revista „Moldova” (1975-1994). În 1994-1996, deține funcția de ministru al Culturii, iar în 1997-1998 - de șef de secție la Agenția Informațională de Stat MOLDPRES.

A debutat editorial cu volumul de povestiri „Tăcerea pădurilor”, urmat de culegerea „Durerea liniștii” (1969). Romanul său „Semănătorii” (1974) este o pânză amplă despre transformările sociale ale satului. „Drumuri” (1984), „Pasăre călătoare” (1980), „Îndrăzneala” (1983) şi „Eclipsa” (2005) sunt alte romane care abordează probleme sociale, ecologice şi economice. În 2007 îi apare volumul de publicistică „Ministru poți și să nu fii”, iar în 2008 - cel intitulat „Ispite”. A semnat scenarii pentru filme artistice și documentare: „Întâlnirea”, „Cutremurul”, „Corespondentul special”, „Hora satului” ş.a. La vârsta maturității scriitoricești, debutează și ca autor dramatic: ”Ispite teatrale” (2008) și ”Alte ispite teatrale” (2013), fiecare volum conținând câte patru piese dramatice, axate preponderent pe probleme de ordin moral.

Cu mai mulți ani în urmă, scriitorul și-a pierdut vederea. Nu a căzut însă pradă disperării, continuând să fie prezent în viața literară și cea publică. Concomitent, ajutat de soția Tamara și de feciori, a învățat o metodă proprie de a scrie cu pixul pe hârtie. Astfel, după ce vreo doi ani a înșirat gândurile pe circa 1300 de file, în 2013 a scos o carte de tulburătoare aduceri-aminte – ”Crestături pe tulpina unui destin”. 

Mihail Gheorghe Cibotaru este laureat al Premiului de Stat al RSSM (1986) pentru volumul de publicistică „Sârjoaca”, al Premiului de excelență al Uniunii Scriitorilor din Moldova (2008) și al Premiului ”Opera omnia” al Uniunii Scriitorilor din Moldova (2013). În 1996 a fost distins cu Ordinul ”Gloria Muncii” și în aprilie 2015 - cu ”Ordinul Republicii”, „în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite față de stat, pentru muncă îndelungată și prodigioasă în domeniul de activitate și înaltă măiestrie profesională”.


 
Ultimele Știri
/ 03 August, 2026

Cronica ARHIVELOR // Maria Bieșu, vocea care a dus faima operei din Republica Moldova pe marile scene ale lumii

/ 03 August, 2026

GALERIE FOTO // Zilele Diasporei: povești, cărți și artă, care păstrează legătura cu Republica Moldova

/ 03 August, 2026

Zilele Diasporei s-au deschis cu lansări de carte și o expoziție de pictură: arta și cultura îi reunesc pe moldoveni acasă

/ 03 August, 2026

Cronica ARHIVELOR // Pantelimon Halippa - unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai generației Unirii Basarabiei cu România din 27 martie 1918

/ 02 August, 2026

Scriitori și artiști din diaspora se reunesc în august la Biblioteca Națională în cadrul Zilelor Diasporei 2026

/ 01 August, 2026

Expoziția „Arheologia urbană și memoria ascunsă a Chișinăului”, deschisă pentru vizitatori la Muzeul Național de Istorie a Moldovei

/ 31 Iulie, 2026

FOTO // Patrimoniul și tradițiile Moldovei, prin ochii elevilor Școlii de Arte Plastice din Ungheni. Peste 30 de picturi inspirate de plaiul natal, expuse la Parlament

/ 30 Iulie, 2026

Parlamentul a ratificat în prima lectură Convenția Consiliului Europei privind coproducția de opere audiovizuale sub formă de seriale

/ 30 Iulie, 2026

GALERIE FOTO // Vernisajul expoziției „Noua Speranță” semnată de artistul plastic Roman Tolici

/ 29 Iulie, 2026

„Noua Speranță”, expoziția semnată de artistul plastic Roman Tolici, vernisată la Muzeul Național de Artă al Moldovei

/ 29 Iulie, 2026

„Independența care ne unește. Moldova-35”: programul evenimentelor dedicate celor 35 de ani de independență

/ 29 Iulie, 2026

Republica Moldova denunță un acord CSI privind colaborarea în domeniul informației

/ 29 Iulie, 2026

R. Moldova se alătură proiectului TRADUKI pentru promovarea literaturii naționale în spațiul european

/ 29 Iulie, 2026

Un oraș din Republica Moldova va reprezenta țara în competiția pentru Capitala Europeană a Culturii 2033