Camerele agricole, explicate de Ministerul Agriculturii: asociere etapizată, acces mai larg la fonduri și sprijin real pentru fermieri

Ministra Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), Ludmila Catlabuga, a venit cu clarificări privind Legea camerelor agricole, în contextul temerilor exprimate de o parte a fermierilor și asociațiilor de profil, care au solicitat anularea sau amânarea implementării acestuia, invocând inclusiv riscuri de neconstituționalitate. Potrivit ministrei, scopul legii nu este limitarea libertății de asociere, ci asigurarea unui acces echitabil pentru toți agricultorii la finanțări, inclusiv fonduri europene și de preaderare, indiferent dacă sunt membri ai unor asociații mari sau mici, transmite MOLDPRES.


„Vreau să vă asigur că absolut toți agricultorii – nu doar asociațiile cu 12 sau 300 de membri – își pot apăra interesele și vor avea acces real, pe viitor, la fonduri europene. Acesta este obiectivul nostru”, a declarat Ludmila Catlabuga.


Libertatea de asociere și caracterul neobligatoriu inițial

Ministra a respins acuzațiile potrivit cărora legea ar îngrădi libertatea de asociere sau ar impune o afiliere forțată. Ea a precizat că implementarea va fi una etapizată, iar camerele agricole vor fi create „de jos în sus”, pornind de la grupuri de inițiativă locale, nu prin decizie administrativă impusă de stat.


„Nu este adevărat că de la o anumită dată toți fermierii vor fi obligați, brusc, să fie membri ai unei camere agricole. Procesul va fi gradual, construit împreună cu fermierii”, a subliniat Catlabuga în cadrul unei emisiuni televizate din această săptămână.



	
Decretul privind crearea camerelor agricole a fost publicat în Monitorul Oficial


Intrarea în vigoare a mecanismelor este preconizată pentru 1 ianuarie 2026, însă fără caracter coercitiv, tocmai pentru a permite adaptarea și corectarea eventualelor disfuncționalități.

Camerele agricole nu sunt structuri ale statului

Ministra Agriculturii a precizat clar că camerele agricole nu sunt instituții ale ministerului, iar crearea acestora nu este o obligație impusă de Uniunea Europeană. Modelul a fost preluat din experiența altor state, unde lipsa unor astfel de structuri a dus, în timp, la acces limitat la finanțări, granturi și programe de dezvoltare.


„Partenerii de dezvoltare vor să se asigure că sprijinul ajunge la întreaga comunitate agricolă, nu doar la câteva asociații. Fără structuri funcționale în teritoriu, acest lucru devine dificil”, a explicat ministra.


Acces la fonduri europene și capacitate de absorbție

Un argument central în favoarea camerelor agricole este creșterea capacității de absorbție a fondurilor europene. Ludmila Catlabuga a atras atenția că solicitarea finanțărilor este insuficientă fără capacitatea administrativă și tehnică de a le gestiona.


	
Ludmila Catlabuga: „Camerele Agricole pot deveni puntea care deschide acces egal la fonduri și date pentru toți fermierii din Moldova”



„Nu este suficient să cerem bani. În forma actuală, nu avem capacitatea să absorbim eficient aceste fonduri. Proiectele sunt complexe, birocrația este mare, iar fermierii au nevoie de sprijin concret, inclusiv consultanță și educație financiară”, a menționat ea.


Cotizații decise local și sprijin financiar inițial

Referitor la temerile privind costurile suplimentare, ministra a precizat că eventualele cotizații vor fi stabilite de fermieri, la nivel regional, nu de stat. În plus, Guvernul și partenerii de dezvoltare au prevăzut sprijin financiar inițial, pentru a reduce presiunea asupra agricultorilor în faza de început.


„Statul nu va interveni în administrarea camerelor. Ele vor fi autogestionate de fermieri, pentru fermieri”, a declarat Catlabuga.


Fermierii mici, principalii beneficiari ai subvențiilor

Ministra a respins temerile potrivit cărora camerele agricole ar favoriza fermierii mari în detrimentul celor mici. Potrivit datelor prezentate, doar 8% dintre beneficiarii de subvenții sunt fermieri mari, în timp ce ponderea cea mai mare revine fermierilor mici și micro. 


	
Ludmila Catlabuga: „Camerele Agricole vor fi gestionate de fermieri pentru fermieri”



„Diferențele valorice sunt firești și reflectă dimensiunea investițiilor, dar ca număr de beneficiari, fermierii mici sunt majoritari”, a explicat ea.


Extinderea proiectului AGGRI și diversificarea sprijinului

În final, Ludmila Catlabuga a anunțat că Ministerul Agriculturii, împreună cu Guvernul și Banca Mondială, analizează extinderea proiectului AGGRI, pentru a crea instrumente alternative de finanțare și a reduce presiunea asupra fondului de subvenționare.


„Avem nevoie de mai multe oportunități de investiții, adaptate diferitelor categorii de fermieri. Camerele agricole sunt parte din această reformă necesară”, a conchis ministra.


Proiectul AGGRI este un program de sprijin destinat modernizării sectorului agricol din Republica Moldova, implementat cu susținerea Băncii Mondiale, având ca obiectiv principal creșterea competitivității fermierilor și facilitarea accesului la investiții.

Prin AGGRI, agricultorii pot beneficia de finanțare pentru investiții, granturi și instrumente financiare menite să completeze fondul național de subvenționare. Programul urmărește să reducă presiunea asupra bugetului de stat și să ofere soluții alternative de dezvoltare, în special pentru fermierii mici și mijlocii.


	
VIDEO // Proiectul AGGRI ar putea să se extindă, cu noi oportunități pentru ferme și sectoare agricole diverse


Un accent important este pus pe îmbunătățirea capacității de absorbție a fondurilor, sprijinirea fermierilor în pregătirea proiectelor, precum și pe educația financiară și managerială, pentru o gestionare mai eficientă a afacerilor agricole.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, proiectul AGGRI urmează să fie extins și adaptat pentru a acoperi noi segmente de investiții, astfel încât să ofere soluții diferențiate pentru diverse categorii de producători și să contribuie la dezvoltarea durabilă a agriculturii.