Ce presupune starea de alertă în sectoarele energetic și hidrologic: Guvernul prioritizează acțiunile pentru protejarea populației și asigurarea funcționării neîntrerupte a serviciilor vitale

Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC) a explicat principalele acțiuni care urmează a fi întreprinse de autorități pe perioada stării de alertă, în sectoarele energetic și hidrologic, instituite astăzi de Guvern. Acestea își propun protejarea populației și asigurarea funcționării neîntrerupte a serviciilor vitale, în contextul unor riscuri tot mai accentuate la nivel regional, transmite MOLDPRES.

Potrivit CNMC, declararea stării de alertă în sectorul energetic la nivel național, pentru o perioadă de 30 de zile, are scopul de a preveni o posibilă perturbare a aprovizionării în sectorul energetic. Datele actuale indică o deteriorare rapidă a securității energetice, fundamentată pe următoarele argumente:


	
Șocul prețurilor și volatilitatea pieței: Cotațiile internaționale Platts pentru motorină au înregistrat o ascensiune rapidă, revenind la nivelul de aproximativ 1.300 USD/tonă, față de 880-900 USD/tonă la mijlocul lunii iunie. În același timp, prețul petrolului Brent a depășit pragul de 100 USD/baril, generând presiuni financiare enorme asupra importatorilor.
	
Blocada logistică din Marea Roșie: Conflictul dintre SUA și Iran, împreună cu atacurile rebelilor Houthi, au forțat redirecționarea navelor. Aceasta a prelungit durata transportului maritim până la 4 săptămâni, mărind tarifele de închiriere a vaselor și afectând cotațiile internaționale Platts și Brent.
	
Deficitul regional sever al stocurilor de motorină: Este determinat de o suprapunere de factori critici: sistarea livrărilor de țiței kazah prin terminalul maritim al Consorțiului Conductelor Caspice de lângă Novorossiisk din Marea Neagră (de bază pentru rafinăriile din România, unde 80% din țițeiul de import este de origine kazahă), restricțiile de re-export impuse de autoritățile din Bulgaria și perturbarea majoră a lanțurilor logistice regionale cauzată de atacurile asupra punctelor petrolierele din Marea Neagră.
	
Reducerea stocurilor comerciale: Rezervele de motorină s-au coborât de la un nivel de siguranță de 17,6 zile (la sfârșitul lunii iunie) la un prag de 6,9 zile care impune o gestionare riguroasă.
	
Blocajele logistice și geopolitice: Seceta a redus nivelul Dunării, limitând capacitatea barjelor la doar jumătate din capacitatea normală, și blocând accesul navelor maritime mari către Portul Giurgiulești, ceea ce a forțat o reorientare masivă și costisitoare către transportul terestru. Mai mult, sistarea pentru o perioadă a livrărilor de țiței kazah către rafinăria Petromidia din România a afectat principala noastră sursă de carburanți.


CNMC a subliniat că prin starea de alertă, autoritățile activează mai multe mecanisme de intervenție focusate pe:


	
Flexibilizarea regimului de prețuri pentru a reflecta costurile reale de achiziție.
	
Fluidizarea logistică prin prioritizarea vămuirii importurilor și crearea de coridoare verzi la frontieră.
	
Protecția consumatorilor.
	
Coordonare strategică: Comisia Națională de Management al Crizelor va coordona deciziile strategice, iar Ministerul Energiei va fi entitatea sectorială responsabilă de managementul răspunsului.


În același timp, instituirea stării de alertă hidrologică pentru o perioadă de 30 de zile se bazează pe analiza indicatorilor hidrologici și a prognozelor disponibile, care arată o diminuare semnificativă a resurselor de apă în bazinul hidrografic din care se alimentează Republica Moldova, a comunicat CNMC.


„Evoluția este determinată de deficitul major de precipitații înregistrat în zona Carpaților, unde se formează o parte importantă a resurselor de apă care ajung ulterior pe teritoriul țării noastre. Din acest motiv, regimul hidrologic din Republica Moldova depinde nu doar de precipitațiile înregistrate la nivel național, dar și de condițiile hidrometeorologice din întregul bazin hidrografic”, a subliniat instituția.


Reieșind din situația actuală sunt necesare acțiuni de prevenție din considerația următoarelor aspecte:


	
Reducerea rezervelor de apă. La data de 27 iulie 2026, nivelul apei în lacul de acumulare Nistrean a scăzut la 113,24 m, semnificativ sub nivelul normal de retenție de 121 m. Aportul de apă este redus, iar prognozele indică menținerea acestei tendințe în lipsa unor precipitații semnificative în bazinul superior.
	
Necesitatea gestionării prudente a resurselor de apă. Republica Moldova utilizează resursele de apă provenite din acest bazin pentru alimentarea populației, activități economice și agricultură. În aceste condiții, este necesară coordonarea măsurilor de monitorizare și gestionare, astfel încât resursele disponibile să fie administrate eficient pe durata perioadei de deficit hidrologic.
	
Situația impune o protejare mai riguroasă a ecosistemelor și a activităților economice. Debitele reduse influențează funcționarea sistemelor de irigare și echilibrul ecosistemelor acvatice, ceea ce impune monitorizarea permanentă și adoptarea, la nevoie, a unor măsuri coordonate de răspuns.
	
Există un risc iminent de la 1 august. Consecințele unei posibile reduceri a debitelor de deversare de la Novodnistrovsk începând cu data de 1 august sub pragul critic de 100 m³/s, ar putea pune în pericol funcționarea stațiilor de captare și capacitatea naturală de diluție a fluviului, crescând totodată concentrația de poluanți. Subliniem faptul că volumul de 100 m³/s reprezintă limita minimă de siguranță care permite menținerea funcționalității prizelor de apă și a capacității naturale de diluție a fluviului, orice scădere suplimentară punând în pericol direct aprovizionarea cu apă.


Prin instituirea stării de alertă, Guvernul va aplica mecanismele necesare pentru coordonarea și gestionarea eficientă a situației hidrologice:


	
Autoritățile vor efectua evaluarea capacităților disponibile de captare a apelor subterane și a altor surse de rezervă, pentru a asigura flexibilitatea operațională în cazul evoluției nefavorabile a indicatorilor hidrologici.
	
Se vor inventaria toate punctele de captare din Nistru și afluenții săi pentru a evalua volumele utilizate și a depista consumul irațional. Această acțiune este imperativă în contextul riscului iminent de reducere a debitului de deversare de la Novodnistrovsk, începând cu data de 01 august, sub pragul critic de 100 m³/s.
	
Autoritățile locale și operatorii vor reabilita și pregăti operativ sondele de apă de rezervă pentru a suplini deficitul de la prizele de pe Nistru.
	
Operatorii vor actualiza și activa planurile de continuitate, inclusiv prin utilizarea surselor de rezervă, adaptarea regimului de captare și reducerea pierderilor din rețele
	
Ministerul Mediului va asigura monitorizarea permanentă a parametrilor hidrologici, iar prin intermediul Comisiei Naționale de Management al Crizelor se va coordona procesul de evaluare și adoptare a deciziilor necesare, în funcție de evoluția situației.


Având în vedere evoluția contextului regional de securitate și necesitatea consolidării capacității de reacție la nivel guvernamental, intrarea imediată în vigoare a hotărârii, permite activarea Comisiei Naționale de Management al Crizelor - mecanism strategic de coordonare condus de Prim-ministru, prin intermediul căruia sunt asigurate evaluarea continuă a situației, coordonarea răspunsului instituțional și adoptarea promptă a deciziilor necesare la nivel național.

În același timp, se menține termenul de 10 august 2026 pentru intrarea în vigoare a prevederilor aplicabile nivelului regional, teritorial și local. Potrivit autorităților, această abordare oferă autorităților administrației publice locale timpul necesar pentru finalizarea măsurilor organizatorice și constituirea propriilor comisii, asigurând o implementare ordonată și eficientă a noului mecanism.


	
Guvernul instituie stare de alertă în sectorul energetic. Premierul Vasile Tofan: „Este o situație complicată și trebuie să intervenim responsabil”
	
Republica Moldova intră în stare de alertă în sectorul hidrologic. „Trebuie să fim pregătiți și să acționăm cu prudență și responsabilitate”