De ce a venit Banca Transilvania în Republica Moldova?

Comentariul economic al Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES
Consolidarea cadrului de supraveghere și a celui de reglementare în sectorul bancar din ultimii doi ani au un efect din ce în ce mai evident în băncile de mâine.
Intrarea Băncii Transilvania (BT) în Republica Moldova și procurarea unui pachet de 39,2 la sută din acțiunile Victoriabank, a treia cea mai mare bancă din Moldova, dincolo de aspectele financiare și investiționale, dar și intențiile de dezvoltare și finanțare, denotă această schimbare care s-a produs în sistemul bancar.
Un investitor, dar mai ales unul cu pașaport european, nu intră pe o piață reglementată, cum este cea bancară, unde nu există reguli clare și standarde cel puțin comparabile cu cele în vigoare în țara din care vine. Un comunicat difuzat de Banca Transilvania menționa că „este pentru prima oară în ultimii zece ani când o bancă din afara Republicii Moldova investeşte pe această piață, BT deschizând astfel drumul investițiilor în țara vecină”.
Mai important, însă, probabil, este faptul că investitorul vine după șocul pe care l-a produs frauda bancară din 2014, deficitul de imagine enorm de care au suferit băncile moldovenești după devalizarea a trei instituții financiare. Ceea ce ar însemna că linia critică de imagine a fost depășită. În Republica Moldova există și alte bănci cu investitori cu pașaport european, ProCreditBank, Eximbank, Mobiasbancă - Groupe Societe Generale și Banca Comercială Română, însă investițiile în aceste bănci s-au făcut în momente de calm în sistem.
BT vine după o „furtună” care a clătinat încrederea investitorilor. Dar, lucrurile s-au schimbat în bine. Misiunea Fondului Monetar Internațional de la începutul lunii noiembrie 2017 constata că „deși cu întârziere, s-au înregistrat progrese importante în ceea ce privește curățirea sectorului financiar, inclusiv prin consolidarea cadrului de supraveghere și celui de reglementare, perfecționarea managementului și sporirea transparenței acționarilor, diagnosticarea situației la nivel de bănci”. Iar consiliul de directori, care a examinat la 20 decembrie raportul misiunii, aprecia „redresarea serioasă a situației în sistemul financiar”.
Ceea ce contează foarte mult e că cea de-a doua ca mărime bancă din România a venit în Republica Moldova cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). „Suntem foarte mândri că am reușit să atragem un partener strategic puternic, cum ar fi Banca Transilvania, în calitate de acționar la Victoriabank”, a declarat Henry Russell, directorul BERD pentru Balcanii de Vest, Belarus, Moldova și Ucraina. Este un semnal și pentru alți investitori, mai ales în condițiile în care se încearcă înstrăinarea a unor pachete substanțiale de acțiuni deținute cu nerespectarea cerințelor față de calitatea acționarilor în două bănci de top.
„Sistemul nostru bancar avea nevoie de un campion al schimbării. După criza din 2014, când BNM a înăsprit supravegherea asupra băncilor comerciale, constatăm că băncile noastre în condițiile noi nu pot oferi credite. Avem un blocaj: cetățenii încet și-au restabilit încrederea în bănci, depozitele cresc, iar creditarea stagnează deja al treilea an. Drept consecință, băncile suferă de exces de lichiditate fără strategii și capacități clare de creștere a volumului de credite oferite economiei”, constată expertul economic Veaceslav Ioniță.
Potrivit acestuia, Banca Transilvania „cu certitudine va avea o politică agresivă de creștere a portofoliului de credite și poate deveni un agent al schimbării sistemului nostru bancar. BT a crescut în România anume datorită politicii agresive de creditare a companiilor mici și mijlocii. Această strategie a fost asistată de un sistem de management modern, tehnologii performante și capacități interne de a lucra cu mediul de afaceri”.
BERD s-a arătat deja disponibilă să reia programul de creditare pentru întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova, prin acordarea de împrumuturi băncii Victoriabank. Iar BT a anunțat prioritățile, ca acționar împreună cu BERD, inclusiv susținerea mediului de afaceri privat, în special sectorul ÎMM şi micro, dezvoltarea unei palete cât mai variate de produse şi servicii pentru persoanele fizice, alinierea culturii organizaționale şi guvernanței corporatiste Victoriabank la cele ale Grupului Financiar Banca Transilvania.
„Venirea Băncii Transilvania presupune transpunerea standardelor de activitate, managementul corporativ”, apreciază economistul Roman Chircă. El menționează că modernizarea sistemului bancar prin atragerea băncilor din UE, dar și bănci importante internaționale, reprezintă o strategie fezabilă. De aceeași părere este și Henry Russell, directorul BERD, care menționează că aceasta „reprezintă un pas important spre restructurarea și modernizarea sectorului financiar al Republicii Moldova”. „Capitalul din Vest aduce reguli și management European. Venirea unui jucător puternic într-o țară pe anumit domeniu, înseamnă modernizarea regulilor de joc”, crede economistul Veaceslav Ioniță. El adaugă că venirea unui investitor privat duce la îmbunătățirea administrării nu doar în compania procurată, dar și în restul companiilor.
Totuşi, constatau în decembrie anul trecut directorii executivi ai FMI, sectorul bancar moldovenesc mai are de confruntat multe probleme pentru ca progresul atins să devină ireversibil. Următorii pași de importanță critică includ transferul drepturilor de proprietate asupra acțiunilor "problematice" ale celor mai mari bănci către acționarii care îndeplinesc condițiile de onorabilitate și competență, curățirea în continuare a bilanțurilor băncilor și perfecționarea procedurilor de gestionare a riscurilor pentru a permite o intermediere financiară eficientă. Acordarea mai multor resurse pentru supravegherea axată pe riscurile cheie ar veni în sprijinul acestor eforturi.
(Reporter V. Bercu, editor A. Răileanu)