Agenţia Naţională de Presă AGERPRES din România marchează 134 de ani de la fondare

București, 27 mar. /MOLDPRES/. La 27 martie 2023, Agenţia Naţională de Presă AGERPRES marchează 134 de ani, transmite MOLDPRES.
La 15/27 martie 1889, era înfiinţată prima agenţie de presă "românească, naţională şi autonomă", cu titulatura de Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română - "Agence Telegraphique de Roumanie" - "Roumagence". De-a lungul timpului a suferit numeroase schimbări şi odată cu ele a avut şi alte denumiri: Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română (1889-1917), Agenţia Telegrafică Română "Orient-Radio" - RADOR (1921-1949), Agenţia Română de Presă - AGERPRES (1949-1989), Agenţia Naţională de Presă ROMPRES (1990-2008) şi Agenţia Naţională de Presă AGERPRES (din 2008).
Documentele oficiale, care au stat la baza înfiinţării primei agenţii naţionale de presă, datează din zilele de 15/27 şi 16/28 martie 1889, ambele conţinând în mare aceleaşi înscrisuri, şi poartă semnăturile ministrului român de externe, Petre P. Carp, şi a directorului şi proprietarului "Politische Correspondenz", Erich Schaffer. Ministrul de Externe, Petre P. Carp, ceruse "Direcţiunii Generale a Telegrafelor şi Poştelor" din subordinea Ministerului de Interne, la 24 ianuarie/5 februarie 1889, să ofere o ''odae mare în casele ce le ocupă" viitoarei agenţii telegrafice pentru a-şi începe activitatea, potrivit lucrării "Un secol de agenţii de presă româneşti 1889-1989" (Florica Vrânceanu, Editura Paralela 45, 2000).
La 30 martie/11 aprilie 1889, Agenţia Telegrafică a României şi-a început activitatea, fapt atestat şi de scrisoarea sosită pe adresa ministrului de Externe, la 31 martie/12 aprilie 1889, cu antetul "Agence Roumaine - Correspondence telegraphique nationale". În scrisoarea semnată de M. Brăneanu, primul său director, acesta cerea să se intervină pentru ca Direcţia telegrafelor să deschidă un credit pentru telegramele pe care Agenţia Română le transmitea străinătăţii şi menţiona: "Ieri am expediat prima telegramă". În 1900, odată cu inaugurarea Palatului Poştelor şi Telegrafului de pe Calea Victoriei, agenţia şi-a mutat sediul aici.
La sfârşitul anului 1916, în condiţiile ofensivei germane, odată cu evacuarea guvernului român la Iaşi, agenţia a fost şi ea evacuată. Oficial, Ministerul de Externe anunţa, la 2 noiembrie 1917, legaţia de la Paris, că "Agenţia Română nu mai funcţionează".
"Orient-Radio RADOR" - prima agenţie naţională de presă modernă - a fost fondată la 16 iunie 1921, ca societate mixtă, potrivit lucrării "Agenţiile de presă din România 1889-1999" (Carmen Ionescu, Editura Tritonic, 2001). Fondatorii săi erau diplomatul Noti Constantinide, secretar la Legaţia română din Paris, şi avocatul Sebastian Şerbescu. Această iniţiativă a fost susţinută puternic de ministrul Afacerilor Externe, Take Ionescu, care era convins de necesitatea unei agenţii naţionale, potrivit lucrării "Un secol de agenţii de presă româneşti 1889-1989" (Florica Vrânceanu, Editura Paralela 45, 2000). Sediul agenţiei se afla în strada General Berthelot nr. 1, iar primul director a fost Sebastian Şerbescu.
La 12 martie 1925, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniştri semnată de Ion I.C. Brătianu, Ministerul de Externe a cumpărat acţiunile societăţii anonime "Orient Radio-RADOR", devenind proprietarul exclusiv al agenţiei de presă. Un an mai târziu, Ministerul de Externe a fost nevoit să renunţe la postura de unic patron al RADOR-ului, în urma cerinţelor celei de-a doua conferinţe a agenţiilor de presă aliate.
"Legea pentru reorganizarea şi funcţionarea societăţii 'Orient-Radio' (RADOR S.A.)" a fost votată în Senat la 3 martie şi în Adunarea Deputaţilor la 19 martie 1926 şi promulgată de regele Ferdinand la 24 martie. În timpul directoratului diplomatului Vasile Stoica, a fost cumpărat, pe strada Matei Millo la nr. 10, un imobil pentru a fi sediul agenţiei. Acesta a fost sediul RADOR şi, mai târziu, al "Agerpres", până la mutarea acesteia în fosta clădire a Casei Scânteii, în prezent Casa Presei. Bombardamentele din 24, 25 şi 26 august 1944 au distrus complet imobilul din Matei Millo. RADOR-ul s-a mutat atunci în strada Nicolae Filipescu nr. 40, într-o clădire pusă la dispoziţie de Ministerul de Externe, de unde transmitea presei centrale ştirile recepţionate de la agenţii.
Regele Mihai I a semnat, la 28 decembrie 1944, decretul-lege 657,privind modificarea legii şi statutului Societăţii "Orient Radio". Aceasta şi-a schimbat denumirea în "RADOR - Agenţie de informaţii telegrafice", iar durata de funcţionare a agenţiei a devenit nelimitată, potrivit lucrării "Un secol de agenţii de presă româneşti 1889-1989" (Florica Vrânceanu, Editura Paralela 45, 2000).
După instaurarea puterii comuniste în 1946, prin Decretul nr. 217 din 20 mai 1949 se anunţa înfiinţarea Agenţiei Române de Presă de pe lângă Consiliul de Miniştri, numită pe scurt "Agerpres" şi se preciza că întregul patrimoniu al fostei agenţii RADOR devenea patrimoniul "Agerpres" (Art.7). Se abroga, totodată, legea pentru organizarea RADOR (Art. 8). Decretul a fost publicat în Buletinul Oficial nr. 32 din 23 mai 1949.
La 8 ianuarie 1990, prin Decretul nr. 30 se înfiinţa Agenţia Română de presă ROMPRES. Din 1995, sistemul informatic redacţional al Agenţiei a fost realizat cu sprijinul Franţei şi PIDC/UNESCO, cu sprijinul tehnic al Agenţiei France Press (AFP) şi LOGIPRESS. În 1999 a fost lansat primul site oficial al Agenţiei.
În 2003, a fost aprobată Legea nr. 19 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES, conform căreia aceasta se organiza şi funcţiona ca instituţie publică autonomă, de interes naţional, cu personalitate juridică, independentă editorial, sub controlul Parlamentului. Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat, la 15 aprilie şi, respectiv, la 24 iunie 2008, propunerea de modificare a Legii nr. 19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES, prin care aceasta revenea la numele de AGERPRES.
Agenţia Naţională de presă AGERPRES a trecut, de-a lungul timpului, prin diferite etape de dezvoltare şi momente cheie. La 17 septembrie 2013 a avut loc rebrandingul agenţiei, sub un nou slogan "AGERPRES - Actualizează lumea", cu un nou site - www.agerpres.ro şi o nouă identitate vizuală. Agenţia a devenit şi mai vizibilă, implicându-se în diverse proiecte noi, participând şi organizând evenimente, lansând noi fluxuri şi secţiuni dedicate. Tot în 2013, în decembrie, AGERPRES a organizat conferinţa Asociaţiei Agenţiilor de Presă din Balcani (ABNA-SE) şi a preluat, pentru un an, preşedinţia Asociaţiei.
În 2014, cu prilejul aniversării a 125 de ani de existenţă, Casa Regală a României a acordat AGERPRES distincţia "Nihil Sine Deo". Totodată, a fost lansat primul e-book al Agenţiei, "AGERPERS 125. Evoluţie după Revoluţie".
În cadrul unui eveniment special organizat la Palatul Parlamentului, în prezenţa unor invitaţi de renume la nivel internaţional şi naţional, a fost lansată, la 16 martie 2016, Arhiva Fotografică AGERPRES, din care doar cea istorică cuprinde peste 400.000 de filme şi aproximativ 5.000 de plăci fotografice, cele mai vechi datând din 1927, fiind vorba de fotografii de presă. Cele mai multe dintre acestea reflectă viaţa politică, cultural-artistică, economică, socială şi sportivă a ţării, dar şi marile transformări şi evenimente care au avut loc de-a lungul timpului. Pe tot parcursul anului, imagini de arhivă au fost expuse în cadrul unor evenimente la Bucureşti, Iaşi, Gura Humorului şi Chişinău.
AGERPRES a realizat în 2018, anul Centenarului Marii Uniri, documentarul video "Marea Unire - România, la 100 de ani", care a fost prezentat, apoi, de-a lungul anului în mai multe oraşe din ţară şi din străinătate. Cu acelaşi prilej, a avut loc expoziţia de fotografie "România: Evoluţie" şi a fost creată pagina de Instagram - 100 de România. Tot în 2018, Agenţia a primit Premiul pentru excelenţă în gestionarea drepturilor de autor şi pentru educarea cititorilor şi a clienţilor, la Gala Drepturilor de Autor şi a Drepturilor Conexe, la categoria Mass-Media (martie); Premiul Special pentru obiectivitate şi profesionalism în reflectarea fenomenului economic, în cadrul celei de-a XXV-a ediţii a Topului Firmelor din Capitală (octombrie); Premiul pentru Promovarea Centenarului Marii Uniri în Ţară şi Străinătate la Gala Radar de Media 2018 (noiembrie).
În martie 2019, AGERPRES a aniversat 130 de ani de activitate şi s-a alăturat consorţiului de agenţii de presă ce produc EUROPEAN DATA NEWS HUB (EDNH), un site de referinţă pentru problemele majore europene. Site-ul este subvenţionat de Comisia Europeană şi beneficiază de independenţă editorială totală, fiind disponibil în şapte limbi - Engleză, Germană, Franceză, Italiană, Spaniolă, Maghiară şi Română (ultimele două având la bază conţinutul oferit de AGERPRES). La 25 iunie, Casa Regală a României a acordat instituţiei calitatea de Furnizor al Casei Regale a României, pentru fluxul de ştiri, servicii fotografice şi monitorizare presă.
Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a câştigat, în noiembrie 2019, cel de-al XV-lea Trofeu la secţiunea ''Agenţii de presă'' acordat de organizatorii Târgului Gaudeamus Radio România, de la instituirea acestor premii, în 1997.
În decembrie 2019, când s-au împlinit 30 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, AGERPRES a lansat proiectul editorial "Revoluţie 30", o prezentare a evenimentelor ce s-au petrecut pe parcursul anului 1989 în ţările europene, începând cu Polonia şi continuând cu Ungaria, Germania de Est, Bulgaria, Cehoslovacia şi România. În acest context au fost organizate mai multe expoziţii.
AGERPRES a primit, la 23 ianuarie 2020, Premiul Media pentru sprijinul în promovarea competiţiilor în cadrul Galei Atletismului Românesc 2019. În 2021, Agenţia Naţională de Presă a fost desemnată de CFA România, Agenţia de ştiri a anului 2020. Potrivit CFA România, AGERPRES este agenţia de ştiri care prezintă echidistant informaţiile, fiind sursa principală de propagare în mass-media a ştirilor economice şi din domeniul financiar. La 3 mai 2021, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertăţii Presei, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării (Universitatea din Bucureşti), Agenţia Naţională de Presă AGERPRES şi Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind au relansat oficial Proiectul ReStart - pentru un jurnalism de calitate, prin încheierea unui Acord de parteneriat. În octombrie 2021, Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti a acordat un premiu special pentru promovarea informaţiei economice de calitate Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, la Gala premiilor CCIB, eveniment organizat în cadrul celei de-a XXVIII-a ediţii a Topului Firmelor din Municipiul Bucureşti, la Palatul CCIB din Capitală.
La 27 ianuarie 2022, Agenţiile de presă din România şi Bulgaria, AGERPRES şi BTA, au semnat un acord de cooperare, în contextul în care în această zi s-au împlinit 30 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie, colaborare şi bună vecinătate dintre cele două ţări. La 26 iulie, Agenţia Naţională de Presă AGERPRES şi ANSA (Agenzia Nazionale Stampa Associata) au semnat un protocol de colaborare, care are ca principal scop schimbul de ştiri între cele două agenţii. În octombrie 2022, a fost semnat, la sediul MAE, un acord de parteneriat între Agenţia Naţională de Presă AGERPRES şi Agenţia de Presă din Statul Qatar (QNA). Tot în 2022, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Palatul Regal, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, a oferit certificatul de furnizor al Casei Regale a României, pentru a doua oară, Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES.