Armenia și Azerbaidjanul ar putea semna un acord de pace
Armenia și Azerbaidjanul au convenit joi asupra termenilor unui mult așteptat tratat de pace care ar putea pune capăt unui conflict care durează de decenii, început odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice, informează Politico, preluat de digi24.ro și MOLDPRES.
După ce Armenia a acceptat cele două elemente rămase ale unui acord de pace din partea Azerbaidjanului, aceasta din urmă a prezentat mai multe cerințe formale pe care Armenia trebuie să le îndeplinească înainte ca acordul să poată fi semnat.
„Ca pas următor, Azerbaidjanul așteaptă ca Armenia să își modifice Constituția și să elimine revendicările împotriva integrității teritoriale și suveranității Republicii Azerbaidjan”, a declarat ministrul de externe al Azerbaidjanului, Jeyhun Bayramov.
Bayramov a adăugat că, pentru a finaliza acordul, Armenia trebuie, de asemenea, să dizolve Grupul de la Minsk, un format creat în 1992 sub egida Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), co-prezidat de SUA, Rusia și Franța, pentru a rezolva un conflict legat de regiunea de frontieră Nagorno-Karabah dintre cele două țări.
Îndeplinirea acestor cerințe ar putea dura ceva timp, având în vedere că modificarea Constituției necesită organizarea unui referendum. Premierul armean a cerut un referendum pentru o nouă constituție în februarie.
Cu toate acestea, observatorii au salutat acordul, considerându-l un progres semnificativ către pace. „Este o evoluție fără precedent într-o diplomație care era într-un impas”, a declarat Richard Giragosian, director al Centrului de Studii Regionale, un think tank independent din Armenia.
Având în vedere cât de mult va dura îndeplinirea cerințelor finale ale Azerbaidjanului, acestea nu ar trebui să fie condiții prealabile pentru semnarea tratatului de pace, ci mai degrabă o chestiune pentru discuții ulterioare, a adăugat Giragosian. „Ambele părți ar trebui să semneze tratatul de pace și să continue negocierile,” a spus el, deși a menționat că scepticismul rămâne un obstacol.
„Există un grad de reticență în Armenia că acest lucru ar putea fi prea frumos ca să fie adevărat. Există așteptări că Azerbaidjanul ar putea continua să ceară concesii suplimentare”, a mai spus acesta.
Cele două țări nu au negociat încă unde și când va fi semnat acordul de pace. Armenia a propus emiterea unei declarații comune după convenirea termenilor, dar Baku a refuzat, a declarat Ministerul de Externe al Armeniei.
Armenia și Azerbaidjanul au purtat o serie de conflicte în ultimii ani, inclusiv o ofensivă azeră în Nagorno-Karabah în septembrie 2023, care a forțat cei peste 100.000 de locuitori ai regiunii să fugă.
Prețurile la gaze în Europa au crescut cu 30% după atacuri asupra infrastructurii energetice din Golful Persic
VIDEO // România își consolidează securitatea pe Flancul Estic, după discuțiile dintre Nicușor Dan și Mark Rutte la Bruxelles
India a trimis nave de război pentru a-și proteja petrolierele în Strâmtoarea Ormuz
Negocierile de pace privind Ucraina au fost întrerupte pe fondul războiului din Iran
Arabia Saudită anunță că ar putea riposta prin măsuri militare împotriva Iranului
Criza energetică provocată de războiul din Iran accelerează tranziția globală de la combustibilii fosili
Prețurile petrolului și gazelor au crescut după atacuri asupra infrastructurii energetice din Iran
O clinică universitară din Germania și o orchestră de renume vor analiza influența muzicii asupra sănătății
Ministrul de externe iranian afirmă că doctrina nucleară a Teheranului este puțin probabil să se schimbe
Volodimir Zelenski în vizită la Londra: Keir Starmer cere ca Ucraina să nu fie pierdută din vedere, în pofida războiului din Orientul Mijlociu
Serghei Şoigu afirmă că nicio regiune din Rusia nu este în siguranță împotriva atacurilor ucrainene
Rusia a lansat un nou atac masiv asupra regiunii Odesa
UE va trebui „să vorbească” în viitor cu Putin, dar nu este momentul acum, susține președintele Consiliului European
Rețeaua electrică națională a Cubei a intrat în colaps
Președintele Parlamentului, despre propunerea instituirii stării de urgență „Trebuie să oferim flexibilitate pentru a acționa rapid”
Discursul Premierului Alexandru Munteanu, în plenul Parlamentului, în legătură cu instituirea stării de urgență
Poliția a venit cu detalii privind investigațiile în dosarul decesului Ludmilei Vartic
Premierul Alexandru Munteanu a prezentat în Parlament propunerea de instituire a stării de urgență: „Este o măsură necesară care ne permite să acționăm rapid”
Secretara de stat a Ministerului Energiei: „Pentru 25 martie nu sunt planificate deconectări ale consumatorilor de la reţeaua de energie electrică”
Președinta Maia Sandu: „Rusia continuă deliberat să submineze securitatea Republicii Moldova și să pună în pericol viața cetățenilor noștri”
DOC // Hotărârea Guvernului cu privire la propunerea declarării stării de urgență, publicată în Monitorul Oficial
Sprijinul României pentru aderarea Republicii Moldova la UE, reconfirmat la București: Ambasadorul Mihai Mîțu, în discuții cu premierul Ilie Bolojan
FOTO // Foametea din 1946–1947, adusă în atenția Europei printr-o expoziție la Bruxelles
Comisia de Evaluare a Judecătorilor organizează noi audieri publice
Ministrul Educației: „Ne dorim ca fiecare tânăr din raioanele de est să aibă acces la educație de calitate și la oportunități de dezvoltare profesională”
Nicolae Botgros și-a depus mandatul de deputat
Un bărbat a fost prins la vamă cu pistol și muniție nedeclarate
Republica Moldova lansează aplicația 112MD pentru servicii de urgență mai rapide și sigure
Guvernul a aprobat propunerea de instituire a stării de urgență în sectorul energetic pentru 60 de zile, după atacurile Federației Ruse asupra infrastructurii energetice din Ucraina
FOTO // Ministrul Energiei, vizită inopinată la Stația Electrică Vulcănești: „Echipele din teren trebuie să intensifice ritmul lucrărilor”