Speakerul Igor Grosu: „Reforma teritorial-administrativă trebuie să asigure că serviciile sunt cât mai aproape de oameni”

Reforma teritorial-administrativă trebuie să pornească de la faptul ca serviciile să fie cât mai aproape de oameni. De această părere este președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a afirmat că autoritățile urmează să prezinte, până la începutul anului 2027, cea mai bună soluție pentru desfășurarea reformei, informează MOLDPRES.

Igor Grosu a precizat că despre reforma administrativă s-a discutat la toate întâlnirile la care a participat în campania electorală. Potrivit lui, reforma este invitabilă, deși poate părea nepopulară.


„Am spus la Parlament, noi suntem acolo nu doar pentru a primi mulțumiri și laude, dar să arătăm că suntem oameni de stat și oamenii de stat trebuie să-și asume și niște politici nepopulare. Asta este inevitabil. Discuțiile despre reformă au fost omniprezente în toată campania electorală, în toate întâlnirile care le-am avut, nu a fost o întâlnire în care să nu fiu întrebat de reforma teritorial-administrativă, că vorbim de sate, de raioane, de consilii raionale, permanent s-a întrebat lucrul ăsta și întrebau primarii, consilierii, cetățenii”, a afirmat speakerul, la emisiunea „În context”, de la postul public de televiziune.


Oficialul a precizat că autoritățile urmează ca până la începutul anului 2027 să vină cu o soluție privind reforma administrativă.


„Acum noi avem un timp limitat la dispoziție. Este 2027, care este anul alegerilor locale, noi avem cadrul temporar de până la începutul lui 2027 să venim cu o decizie politică asumată, să fie prezentată cea mai bună soluție, cea mai potrivită variantă, pentru că sunt diferite opțiuni”, a precizat demnitarul.


Potrivit lui, o experiență utilă în acest sens a fost acumulată prin lansarea procesului de amalgamare voluntară a localităților, acest lucru însă nu este suficient.


„Avem o bună experiență cu amalgamarea voluntară. Esența e bună. Avem ce învățat din ea, dar va lua foarte mult timp dacă o să mergem numai pe această variantă. Trebuie să fie o metodă mixtă pentru anumite localități mari, să oferim această discreție pentru cele mici, să acționăm altfel”, a opinat Igor Grosu.


Un aspect important în implementarea reformei este și faptul că criteriile de eligibilitate și de accesare a fondurilor europene pentru comunitățile din țara noastră sunt mult mai exigente decât cele aplicate până în prezent și ele încep de la complexitatea proiectului și de la numărul populației minime care trebuie să-l aibă o localitate.


„Argumentul cel mai imbatabil care nu poți să-l eviți: în programele „Satul European” am spus autorităților locale - haideți să le tratăm ca un exercițiu de pregătire, învățăm cum să scriem proiecte, cum să ne pregătim pentru a absorbi și a atrage resurse. Condițiile de eligibilitate și de accesare a fondurilor europene pentru comunitățile noastre sunt mult mai exigente și ele încep și de la complexitatea proiectului, și de la numărul populației minime care trebuie să-l aibă o localitate. Deci sunt niște lucruri spre care trebuie să tindem. Ele nu sunt elaborate doar pentru Republica Moldova. Prin asta au trecut Țările Baltice, prin asta a trecut Polonia. Prin asta trebuie să trecem și noi, inevitabil”, a spus speakerul.


Igor Grosu a mai adăugat că esența reformei va fi conturată în urma unor dezbateri ample, cu implicarea tuturor actorilor interesați, astfel încât să fie identificată cea mai potrivit soluție.


„Trebuie să avem această decizii politică, dezbateri sincere, la rece, să nu fie cu speculații, cum a fost și în reforma școlară. Da, reforma trebuie să pornească de la faptul că serviciile trebuie să fie cât mai aproape de oameni, această reformă nu trebuie să ducă la distanțarea serviciilor, trebuie să asigurăm drumurile de acces, ca să fie mai ușor să se deplaseze, serviciile să fie cât mai mult digitalizate, ca să nu fie nevoie să te duci la raion, cum spunem noi, sau la centru îndepărtat, să obții un document”, a conchis Igor Grosu.


Reforma teritorial-administrativă prevede reorganizarea localităților în unități administrative mai mari (amalgamare), capabile să gestioneze mai multe competențe și resurse financiare. În același timp, raioanele ar urma să fie înlocuite de 8–10 regiuni cu atribuții extinse și acces direct la fonduri.

Schimbările ar urma să se desfășoare etapizat – prin comasări voluntare, proiecte-pilot și, ulterior, reorganizări obligatorii.


	
„Reforma teritorial-administrativă trebuie realizată până la alegerile locale din 2027”, susține Igor Grosu
	
Viorel Furdui, director executiv CALM: „Reforma administrativ-teritorială trebuie să fie voluntară și axată pe descentralizare”