Kaja Kallas critică posibila vizită a lui Vladimir Putin în Ungaria: „Este neplăcut să vezi un inculpat al Curții Penale Internaționale într-o țară UE”

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, a calificat drept „neplăcută” eventuala vizită a președintelui Rusiei, Vladimir Putin, în Ungaria, pentru discuții privind războiul din Ucraina, transmite MOLDPRES.

„Este neplăcut să vezi cum o persoană pe numele căreia există un mandat al Curții Penale Internaționale sosește într-o țară membră a Uniunii Europene”, a declarat Kallas înaintea reuniunii miniștrilor de externe ai statelor UE, desfășurată luni la Luxemburg. Ea a adăugat că „rămâne de văzut dacă o astfel de întâlnire ar aduce vreun rezultat concret”, potrivit DW.

Vladimir Putin se află sub mandat de arest emis de Curtea Penală Internațională pentru presupuse crime de război comise în timpul invaziei Rusiei în Ucraina. În același timp, Ungaria ar analiza posibilitatea de a se retrage din statutul de stat membru al CPI, în timp ce Moscova nu recunoaște jurisdicția acestei instanțe.

Șefa diplomației europene a apreciat eforturile președintelui american Donald Trump de a promova un proces de pace, dar a subliniat importanța unei întâlniri directe între liderii Rusiei și Ucrainei. „Statele Unite au suficientă influență pentru a determina Rusia să participe la negocieri. Dacă asta poate opri războiul, este un lucru bun”, a spus Kallas, anunțând că Uniunea Europeană pregătește al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

Rezerve față de o eventuală vizită a lui Putin în Ungaria au exprimat și alți miniștri de externe europeni. Lituanianul Kęstutis Budrys a declarat că „singurul loc potrivit pentru Putin în Europa este Haga, în fața tribunalului, nu într-o capitală europeană”. Ministrul finlandez al afacerilor externe, Elina Valtonen, a spus că „pe teritoriul Uniunii Europene nu este loc pentru un criminal de război”.

Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a menționat că o astfel de vizită ar putea avea sens doar „dacă ar duce la o încetare imediată și necondiționată a focului”, în timp ce omologul său olandez, David van Weel, a subliniat că „esențial este să existe o masă a negocierilor”.

Viceministrul polonez al afacerilor externe, Ignacy Niemczycki, a afirmat că Uniunea Europeană trebuie să se concentreze pe sprijinirea Ucrainei și pe avansarea procesului de aderare a acesteia la UE.

La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a comentat alegerea Budapestei ca posibil loc al unei întâlniri între Putin și Trump, spunând că „nu este cea mai potrivită locație, având în vedere contextul politic și istoric”, dar a adăugat că, dacă o astfel de întrevedere ar putea contribui la pace, „nu contează unde are loc”.

Potrivit unor surse diplomatice, Donald Trump i-ar fi propus lui Zelenski, în cadrul întrevederii din 17 octombrie de la Washington, să accepte cedarea unei părți din teritorii pentru a facilita un acord de încetare a focului „pe actuala linie a frontului”. Kremlinul a confirmat că, într-o convorbire telefonică avută cu Trump pe 16 octombrie, Vladimir Putin și-a reafirmat poziția privind războiul din Ucraina, susținând că armata rusă „deține inițiativa strategică pe întreaga linie a frontului”.