Bloomberg: Economia UE ar putea rezista unei luni de conflict în Iran, însă o escaladare prelungită ar afecta redresarea zonei euro

Economia Uniunii Europene nu ar intra în criză dacă operațiunea militară a Statelor Unite în Iran s-ar limita la patru săptămâni, așa cum a afirmat președintele american Donald Trump, însă o campanie de durată ar putea submina redresarea incipientă a zonei euro, relatează Bloomberg, citată de MOLDPRES.

Potrivit analizei publicate de agenție, următoarele patru săptămâni vor fi decisive pentru a determina dacă economia europeană va evita un nou șoc major în contextul conflictului dintre Israel, Statele Unite și Iran. Economiștii citați de Bloomberg susțin că, în cazul unui conflict de scurtă durată și al unei creșteri temporare a prețurilor la energie, impactul asupra Uniunii Europene ar fi limitat.

Antonio Barroso și Simona Delle Chiaie, economiști în cadrul Bloomberg Economics, apreciază că o escaladare prelungită, care ar menține ridicate prețurile petrolului și gazelor, ar putea obliga guvernele statelor membre să aloce fonduri suplimentare pentru a proteja populația de scumpiri, exercitând presiuni suplimentare asupra liderilor politici.

Contextul economic european era considerat favorabil la începutul anului, în condițiile în care majorarea cheltuielilor publice în Germania și în alte state urma să susțină o creștere moderată, iar inflația se apropia de ținta de 2% stabilită de Banca Centrală Europeană. Totuși, escaladarea tensiunilor în jurul Iranului a intervenit pe fondul incertitudinilor legate de politica tarifară a SUA, după ce Curtea Supremă americană a declarat ilegale tarifele inițiale impuse de administrația Trump.

Pe piețele energetice, cotațiile au înregistrat creșteri semnificative pe termen scurt. În dimineața de 3 martie, contractele futures pentru gaz cu livrare în aprilie, tranzacționate la hub-ul TTF din Țările de Jos, au atins 59,44 euro/MWh, cel mai ridicat nivel din februarie 2023. Prețul petrolului de referință Brent a urcat la 85,12 dolari pe baril, cel mai înalt nivel din iulie 2024.

Cu toate acestea, Holger Schmieding, economist-șef al băncii de investiții Berenberg, a declarat că își menține prognoza pe termen lung pentru petrolul Brent la o medie de 65–70 de dolari pe baril, apreciind că actualele creșteri ar putea fi temporare. El a estimat că administrația americană va încerca să evite o creștere prelungită a prețurilor la energie, care ar putea afecta consumatorii din SUA.

La rândul său, economistul Edoardo Campanella, din cadrul grupului bancar UniCredit, a arătat că Iranul ar avea, de asemenea, interesul de a nu prelungi o eventuală blocadă a strâmtorii Ormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din livrările mondiale de petrol. Potrivit acestuia, China, unul dintre principalii parteneri ai Teheranului, depinde semnificativ de această rută maritimă pentru importurile de țiței.

Escaladarea militară a început în dimineața zilei de 28 februarie, când Israelul și Statele Unite au lansat lovituri asupra teritoriului iranian. Președintele Donald Trump a declarat că obiectivul operațiunii este distrugerea programului nuclear al Republicii Islamice și a făcut apel la armata iraniană să depună armele.

Evoluția conflictului și impactul asupra piețelor energetice rămân factori-cheie pentru perspectivele economice ale Uniunii Europene în perioada următoare.