Egipteanul Khaled el-Enany, ales director general al UNESCO

Egipteanul Khaled el-Enany a fost ales oficial joi în funcția de director general al UNESCO pentru următorii patru ani, succedându-i franțuzoaicei Audrey Azoulay, într-un climat de pierdere a încrederii în organizație, marcat de retragerea anunțată a Statelor Unite, informează AFP.



Această alegere solemnă a fost o formalitate, după ce Consiliul Executiv a recomandat, pe 6 octombrie, candidatura sa în fața celei a congolezului Firmin Edouard Matoko, cu o majoritate covârșitoare (55 de voturi la 2).



Fost ministru al Antichităților și Turismului și egiptolog de formație, Khaled el-Enany (54 de ani) a obținut 172 din cele 174 de voturi exprimate de statele membre ai căror reprezentanți s-au reunit la Samarkand, în Uzbekistan, cu prilejul Conferinței Generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură.



El devine astfel primul director general al UNESCO originar dintr-o țară arabă și al doilea de origine africană, după senegalezul Amadou Mahtar Mbow (1974-1987).



Khaled el-Enany s-a prezentat drept un om al 'consensului' pentru a conduce organizația, care s-a confruntat în ultimele luni cu acuzații de politizare.



După ce Israelul s-a retras în 2017, Nicaragua a anunțat în mai că părăsește organizația cu sediul la Paris, pentru a protesta față de acordarea unui premiu pentru libertatea presei unui ziar de opoziție. Ulterior, Statele Unite și-au anunțat în iulie retragerea - pentru a treia oară în 40 de ani.



Administrația lui Donald Trump, care retrăsese deja țara din UNESCO în timpul primului său mandat, a acuzat organizația de poziții anti-israeliene și de promovarea 'unor cauze sociale și culturale care divizează', cu o 'agendă ideologică și globalistă'.



Noul director general, care își va prelua mandatul la jumătatea lunii noiembrie, a promis că va depune eforturi pentru a readuce Statele Unite în organizație, așa cum reușise Audrey Azoulay în 2023.



Retragerea Washingtonului afectează atât prestigiul și caracterul universal al organizației, cât și bugetul acesteia (contribuția americană reprezenta 8% din bugetul total).



În fața pierderii finanțării americane, dar și a reticențelor tot mai mari ale unor țări europene, care nu doresc să o compenseze într-un context de creștere a cheltuielilor lor militare, el-Enany a făcut din buget 'prioritatea' sa.



El intenționează să atragă mai multe contribuții voluntare din partea guvernelor, în special prin mecanisme de conversie a datoriei (debt swap), și să apeleze mai mult la sectorul privat (fundații, sponsori, companii, etc.), ale cărui aporturi reprezentau doar 8% din bugetul organizației în 2024.



Alegerea sa marchează și o victorie diplomatică pentru Egiptul condus de Abdel Fattah al-Sisi, care dorește să își extindă influența pe scena internațională și care în octombrie a găzduit semnarea unui acord de încetare a focului în Fâșia Gaza.