Liderii UE se reunesc la Copenhaga la Summitul Comunității Politice Europene

Liderii celor 27 de țări ale Uniunii Europene se reunesc miercuri la Copenhaga la Summitul Comunității Politice Europene pentru a consolida apărarea continentului în fața amenințării ruse, în contextul în care drone misterioase apărute pe cerul Danemarcei au sporit și mai mult tensiunea în ultimele zile, transmite France Presse, preluat de hotnews.ro și MOLDPRES.

Și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va participa la summit. Șefa statului va susține o intervenție la sesiunea de deschidere a reuniunii și, pe parcursul summitului, va avea întrevederi bilaterale și multilaterale cu lideri europeni, șefi de stat și de guvern.

Mii de polițiști au fost mobilizați pentru acest summit, care va fi urmat, a doua zi, de o reuniune europeană în format extins. Forțe militare din Germania, Polonia, Scandinavia, Franța și chiar Ucraina sunt prezente la Copenhaga. Statele Unite au trimis, de asemenea, echipamente anti-drone.

Recentele semnalări de drone în Danemarca au dus la închiderea mai multor aeroporturi, printre care și cel din Copenhaga, cel mai mare din Europa de Nord.

Originea lor rămâne până în prezent necunoscută, dar autoritățile daneze nu au ezitat să arate spre Rusia, deja acuzată că ar fi în spatele incursiunii a douăzeci de drone în spațiul aerian polonez la începutul lunii septembrie și a trei avioane de luptă în spațiul aerian estonian câteva zile mai târziu.

Prim-ministrul estonian, Kristen Michal, vede în aceste incursiuni o tactică a Moscovei pentru a distrage atenția europenilor. „Putin vrea să vorbim despre noi înșine”, în loc să lucrăm pentru a ajuta Ucraina, a declarat el într-un interviu acordat AFP.

În acest context, cele 27 de state membre vor discuta despre mijloacele de consolidare a apărării continentului lor. UE dorește să acorde prioritate patru proiecte emblematice: apărarea spațiului, consolidarea flancului estic, apărarea antirachetă și „zidul dronelor”.

„Europa trebuie să ofere un răspuns ferm și unit la incursiunile dronelor rusești la frontierele noastre”, a declarat marți președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Comisia Europeană a pus la dispoziția statelor membre 150 de miliarde de euro în împrumuturi, care au fost integral subscrise, dintre care 100 de miliarde de către țările „din prima linie”, situate geografic aproape de Rusia, precum Polonia, România sau țările baltice.

Alte finanțări ar putea urma, dar important este, în acest moment, să știm cum să ne organizăm cel mai bine pentru a avea capacitățile necesare în aceste patru domenii, a explicat un diplomat la Bruxelles.

Cele 27 de state membre vor discuta acest aspect înainte ca Comisia Europeană să le prezinte, la sfârșitul lunii octombrie, o „foaie de parcurs”.

Reuniunea de la Copenhaga trebuie să fie, de asemenea, o ocazie de a găsi surse durabile de finanțare pentru Ucraina, într-un moment în care perspectivele de pace par să se îndepărteze și sprijinul financiar american se epuizează.

Având în vedere dificultățile bugetare cu care se confruntă numeroase state membre, a reapărut ideea unei mai bune utilizări a activelor rusești înghețate în Europa.

Aproximativ 210 miliarde de euro din activele băncii centrale rusești la Euroclear, o instituție financiară cu sediul la Bruxelles, sunt blocate de la invazia rusă a Ucrainei în februarie 2022.

Temându-se de turbulențe pe piețe, multe țări refuză categoric să fie confiscate. În schimb, ele nu se opun utilizării lor pentru a finanța un împrumut către Ucraina, pe care Comisia Europeană l-a estimat la 140 de miliarde de euro.

UE va fi atunci îndatorată față de Euroclear, care va rămâne în continuare deținătorul acestor active. Kievul va rambursa împrumutul numai dacă Rusia va accepta să plătească despăgubiri de război. Și dacă Moscova va refuza, sancțiunile și, prin urmare, blocarea acestor active vor fi menținute, potrivit unui document de lucru prezentat celor 27 de state membre.

Cu toate acestea, valoarea acestui împrumut este încă în discuție, potrivit unui diplomat de la Bruxelles.

Bruxelles dorește, de asemenea, să încurajeze Ucraina în eforturile sale de aderare la UE. Negocierile sunt în prezent blocate de Ungaria.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, va propune ocolirea acestui veto, promovând ideea unui vot cu majoritate calificată pentru deschiderea fiecărui capitol al negocierilor de aderare.

Cu toate acestea, unanimitatea va rămâne regula pentru închiderea fiecărui capitol și trecerea la următorul, ceea ce relativizează amploarea acestei măsuri, potrivit diplomaților de la Bruxelles.

Cu atât mai mult cu cât, pentru a fi adoptată de cele 27 de state membre, va fi nevoie de unanimitate și de acordul Ungariei.