Republicanii şi democraţii din Congresul SUA critică Pentagonul pentru retragerea trupelor din România 

Republicanii şi democraţii din Congresul SUA au făcut o rară alianţă pentru se opune planului Pentagonului de a retrage trupele americane din România, avertizând - printr-un demers oficial - că această mişcare ar putea transmite un mesaj de retragere în faţa Moscovei, în contextul în care războiul Rusiei în Ucraina continuă, relatează corespondentul „Kyiv Post” la Washington, preluat de news.ro și MOLDPRES.

Reacţia este oficializată într-o scrisoare adresată secretarului apărării Pete Hegseth, emisă joi, şi iniţiată de Bill Keating, democrat, membru al Subcomisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor, Brian Fitzpatrick, republican, copreşedinte al grupului pentru relaţiile cu Ucraina, Tom Suozzi (democrat) şi Michael Turner (republican), ultimii doi copreşedinţi ai grupului din Congresul SUA pentru relaţiile cu România.

Alţi şaisprezece congremeni, din ambele partide, au semnat scrisoarea, subliniind profunda îngrijorare din ambele tabere politice cu privire la decizia administraţiei de a reduce prezenţa militară americană pe flancul estic al NATO.

Scrisoarea menţionează în mod explicit principala preocupare: „Vă scriem pentru a ne exprima îngrijorarea serioasă cu privire la anunţul că Departamentul Apărării va retrage 700 de militari americani din România, de pe flancul estic al NATO”.

Grupul bipartizan de congresmeni avertizează că retragerea, care survine în contextul în care Ucraina continuă să lupte împotriva forţelor ruse, riscă să submineze credibilitatea SUA în Europa şi să slăbească puterea de descurajare a NATO.

„În contextul în care războiul din Ucraina continuă să facă ravagii, această mişcare subminează angajamentele americane faţă de Europa şi alianţa transatlantică în ansamblu”, au scris ei, adăugând că această decizie contrazice şi obiectivul declarat al preşedintelui american Donald Trump de a asigura o pace durabilă în Ucraina.

Scrisoarea menţionează şi o serie de provocări recente din partea Rusiei – inclusiv incursiuni cu drone în Polonia, încălcări ale spaţiului aerian al Estoniei şi al României şi tactici de război hibrid îndreptate împotriva membrilor NATO – ca dovadă că ameninţarea din partea Moscovei rămâne „persistentă şi acută”.

Ei subliniază, de asemenea, rolul României ca partener cheie: găzduirea unei baze de apărare antirachetă Aegis Ashore a SUA şi funcţionarea ca centru logistic pentru operaţiunile legate de Ucraina de-a lungul Mării Negre.

„Bucureştiul a demonstrat o hotărâre fermă în sprijinul apărării colective a NATO”, au scris ei.

Critica marchează o diviziune notabilă în rândul republicanilor, unde disensiunile publice împotriva Casei Albe au fost rare în timpul celui de-al doilea mandat al lui Trump, notează Kyiv Post. Participarea lui Turner – alături de Fitzpatrick – semnalează un disconfort tot mai mare în rândul republicanilor preocupaţi de securitatea naţională faţă de poziţia militară „America First” a Casei Albe, adaugă corespondentul Kyiv Post, Alex Raufoglu, care „se ocupă de Departamentul de Stat al SUA, călătorind în mod regulat împreună cu secretarul de stat american”, după cum afirmă „cartea de vizită” care îi însoţeşte semnătura în publicaţia ucraineană.

Administraţia americană insistă că reducerea efectivelor face parte dintr-un „proces deliberat de asigurare a unei poziţii echilibrate a forţelor militare americane”, indicând contribuţiile sporite la apărarea europeană şi capacităţile îmbunătăţite ale aliaţilor precum România. Dar legislatorii susţin că retragerea în acest moment joacă direct în favoarea Kremlinului. „Această decizie oferă Moscovei un argument în plus, sugerând că Statele Unite se retrag din Europa tocmai în momentul în care Ucraina şi aliaţii săi se confruntă cu o presiune crescândă”, avertizează congresmenii în scrisoare.

Demersul vine în contextul în care se profilează o luptă legislativă mai amplă, iar congresmenii pregătesc o lege pentru a bloca retragerea trupelor – o acţiune ce ar pune Congresul în conflict direct cu Pentagonul şi Casa Albă, scrie Kyiv Post.

Scrisoarea se încheie cu o cerere fermă: „Solicităm cu tărie reconsiderarea acestei decizii şi o explicaţie adresată Congresului şi comisiilor relevante cu privire la modul în care Pentagonul intenţionează să consolideze relaţiile transatlantice şi să îşi continue angajamentele faţă de alianţa NATO”.

Odată cu această coaliţie bipartită rar întâlnită în mandatul lui Trump, administraţia se confruntă acum cu un test legislativ şi politic cu privire la măsura în care se va schimba poziţia Washingtonului faţă de Europa – şi dacă reducerile simbolice se vor transforma într-o retragere substanţială, conchide corespondentul Kyiv Post.