România intră în stare de alertă energetică în luna august

Autoritățile de la București au declarat stare de alertă la nivel național, pentru perioada lunii august, ca efect al scăderii producției de energie electrică, a anunțat premierul interimar Ilie Bolojan, comunică AGERPRES preluat de MOLDPRES.


„Am declarat stare de alertă la nivel național pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producției de energie electrică din cauza secetei și a debitelor scăzute atât pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea”, a precizat Bolojan, care deține și funcția de ministru interimar al Energiei.


El a amintit că este vorba despre o scădere a debitelor Dunării la mai puțin de jumătate față de valorile normale pentru această perioadă.


„În loc de peste 4.000 mc/s, suntem la 1.600 mc/s, cu posibilitatea de scădere în zilele următoare cu încă 100 mc/s, astfel încât vom ajunge la valori-limită ale debitelor apelor Dunării. Ca efect al acestei situații, nivelul apei în zona de aducțiune a centralei nucleare de la Cernavodă a scăzut. Am fost puși în situația, zilele trecute, să oprim un prim grup. Aceeași situație este și în Ungaria, deci ambele țări ne-am redus capacitatea de producție a energiei nucleare la jumătate”, a explicat acesta.


Bolojan a adăugat că, pe fondul tendinței de scădere a debitelor în zilele următoare, există un risc semnificativ ca și cel de-al doilea grup al centralei nucleare de la Cernavodă să fie oprit.


„Asta ar însemna că vom pierde aproximativ 20% din producția de energie electrică la nivel național. Este o producție foarte importantă, pentru că este o producție în bandă, inclusiv în orele de seară, când consumul crește foarte mult. De asemenea, ca urmare a reducerii debitelor și pe râuri, avem o capacitate limitată de a crește producția în hidrocentrale, putând depăși cu puțin peste 1.000 de megawați pe zi. În această situație, față de un consum normal de peste 7.000 de megawați, suntem în situația ca, în orele de seară, să importăm în prezent aproximativ 1.700 de megawați. În cazul în care s-ar opri și al doilea grup de la Cernavodă, ar însemna încă 650 de megawați producție în minus, ceea ce ar presupune să importăm peste 2.500 de megawați pentru a menține sistemul energetic echilibrat”, a subliniat premierul interimar.


Potrivit acestuia, o situație asemănătoare se înregistrează și în țările vecine României.


„Am discutat în aceste zile măsurile pe care le putem adopta pentru a asigura funcționarea sistemului energetic național în condiții normale. Pe plan extern sunt foarte importante interconexiunile și importul de electricitate din țările care mai dispun de capacități de producție disponibile. Astăzi am discutat cu vicepremierul Ucrainei, care deține și portofoliul energiei, domnul Șmîhal, pentru a ne susține în perioada următoare cu producția uneia dintre centralele nucleare ale Ucrainei. În acest sens, Transelectrica și Nuclearelectrica vor purta discuții în aceste zile pentru un ajutor de urgență din partea Ucrainei în orele de seară. Și pe celelalte piețe, în zona Bulgariei și Greciei, discutăm astfel încât să asigurăm, în limita posibilităților, necesarul de energie electrică în orele de seară”, a declarat sursa citată.


Conform acestuia, toate capacitățile de producție aflate în funcțiune au primit recomandări să opereze la capacitate maximă, atât centralele pe gaz care produc în cogenerare în marile orașe, cât și centralele pe cărbune, „astfel încât să putem crește cu 100-200 de megawați producția din aceste surse de energie”.

De asemenea, centralele hidroelectrice vor funcționa în principal în orele de seară, astfel încât, în perioadele cu deficit de energie, aportul acestui sector să fie maxim.


„ANRE și Transelectrica au autorizat și vor autoriza în zilele următoare, în procedură de urgență, toate capacitățile care sunt finalizate și se află în etapa de obținere a autorizațiilor de exploatare pentru a putea intra imediat în producție. Este vorba despre fotovoltaice, eolian și stocare. S-au autorizat peste 400 de megawați în aceste zile, dintre care o treime reprezintă capacități de stocare, pentru ca și acestea să își aducă aportul în această situație”, a mai afirmat Bolojan.


Premierul interimar a adăugat că un obiectiv important este menținerea în funcțiune a grupului doi de la Cernavodă. În acest sens, Guvernul a alocat, printr-o hotărâre adoptată în ședință, șapte milioane de lei Ministerului Transporturilor, pentru Administrația Fluvială a Dunării de Jos, în vederea executării unor lucrări în zona aducțiunii de apă către centrala de la Cernavodă.

Scopul intervențiilor este menținerea nivelului apei în bazinul de aducțiune, de unde pompele centralei își asigură apa necesară pentru răcire, în condițiile scăderii debitului Dunării. Lucrările vizează și asigurarea unui debit relativ constant pe Canalul Bala, care leagă fluviul Dunărea de această zonă.


„Toți cei care lucrează în această zonă, de la canalele navigabile, Apele Române și structurile fluviale ale Armatei Române, trebuie să asigure dragajul. Analizăm inclusiv posibilitatea scufundării unor barje pentru a direcționa fluxul principal către această zonă”, a precizat Bolojan.


În același timp, premierul a menționat importanța economisirii voluntare a energiei în orele de seară, când există un deficit.


„Fac un apel către cetățeni, în special către companii și autorități publice, să își facă planificări de reduceri voluntare. Noi am notificat principalii consumatori din România că există această posibilitate. Luni vom avea o întâlnire cu aceștia, astfel încât să luăm în calcul și planificări privind reducerea consumului acestor consumatori industriali importanți, pentru a asigura energia electrică necesară populației. Estimările noastre, pe fondul secetei și al prognozelor meteo, sunt că nici în următoarele două săptămâni nu vom avea precipitații importante. Pe fondul creșterii temperaturilor, este posibil ca și consumul să crească, ajungând până la 8.000 de megawați pe zi în orele de seară. În această situație, fiecare megawatt economisit este foarte important”, a susținut Ilie Bolojan.