The Wall Street Journal: trei scenarii privind evoluția războiului din Ucraina în 2026
Publicația americană The Wall Street Journal conturează trei scenarii posibile privind evoluția războiului din Ucraina în anul 2026, concluzionând că obținerea unui acord rapid de pace este puțin probabilă, transmite MOLDPRES.
Potrivit celui mai realist scenariu, conflictul ar putea continua sub forma unui război de uzură, în paralel cu negocieri fără rezultate concrete. Principala cauză a blocajului ar fi refuzul Kievului de a ceda Rusiei teritoriile rămase din regiunea Donețk. În acest context, războiul ar intra în al cincilea an de confruntare prelungită, iar discuțiile diplomatice s-ar desfășura fără progrese. La Washington, unii oficiali ar porni de la ipoteza că Rusia ar putea accepta pacea în schimbul unor concesii teritoriale din partea Ucrainei. Autoritățile de la Kiev privesc însă sceptic această abordare, considerând că o asemenea cedare ar oferi Moscovei un avantaj strategic și un potențial punct de plecare pentru noi ofensive. În același timp, Rusia nu ar da semne că renunță la obiectivele sale maximale, iar Ucraina nu este dispusă să discute concesii teritoriale fără garanții ferme de securitate, inclusiv implicarea decisivă a Statelor Unite. În aceste condiții, negocierile ar deveni un instrument suplimentar de presiune, în timp ce luptele ar continua.
Al doilea scenariu analizat de publicație presupune o posibilă slăbire treptată a Ucrainei. Nu ar fi vorba despre un colaps brusc, ci despre o epuizare progresivă, pe fondul luptei îndelungate. Militarii ar fi implicați de ani de zile în confruntări fără perioade suficiente de refacere, s-ar accentua dificultățile legate de mobilizare, iar numărul părăsirilor neautorizate ale unităților ar crește. Ucraina încearcă să compenseze deficitul de infanterie prin dezvoltarea sistemelor de drone, însă Rusia ar reduce treptat decalajul tehnologic și și-ar consolida propriile capacități în acest domeniu. Într-un asemenea scenariu, situația ar putea rămâne gestionabilă până la un anumit punct, după care s-ar deteriora rapid, iar Kievul ar putea fi nevoit să accepte un acord considerat extrem de dur, dar mai puțin costisitor decât continuarea războiului în condiții militare tot mai nefavorabile.
Cel de-al treilea scenariu este legat de o eventuală slăbire a Rusiei. The Wall Street Journal notează că economia rusă este supusă presiunilor generate de sancțiuni, de ratele ridicate ale dobânzilor și de stagnarea unor sectoare civile. La acestea se adaugă dificultățile din sectorul energetic, atacurile asupra infrastructurii de rafinare și măsurile occidentale împotriva așa-numitei flote „din umbră”. Totuși, publicația subliniază că, în prezent, nu există indici clari că Kremlinul s-ar confrunta cu o nemulțumire semnificativă din partea elitelor sau a societății. Chiar și așa, Rusia nu ar putea susține războiul la nesfârșit, iar intensificarea presiunii sancțiunilor sau diminuarea veniturilor ar putea apropia momentul în care Moscova ar fi nevoită să caute un compromis mai pragmatic.
În concluzie, analiza The Wall Street Journal indică faptul că, în pofida diferitelor scenarii posibile, perspectivele unui acord rapid de pace rămân reduse.
Premierul pakistanez afirmă că semnarea acordului de pace SUA-Iran este așteptată în 24 de ore
Limba rusă a pierdut statutul de limbă protejată în Ucraina
Președintele Nicușor Dan: Începerea negocierilor de aderare cu R.Moldova și Ucraina, o zi de referință pentru istoria extinderii UE
Turcia deschide noaptea porțile patrimoniului: 20 de muzee și situri istorice pot fi vizitate după apus
BTA: Forțele Armate bulgare organizează exerciții menite să îmbunătățească interoperabilitatea
ARMENPRESS: Armenia va trimite ajutor umanitar în Liban prin Turcia
BTA: Arheologii au descoperit noi fragmente ale unei statui din marmură în anticul oraș Heraclea Sintica
PNL a luat decizia să nu susțină învestirea Guvernului Tomac
Premierul Italiei cere UE un negociator pentru Ucraina și critică summiturile „nereprezentative”
Benzinăriile din Crimeea au rămas fără combustibili după atacurile ucrainene
Trump anunță reluarea bombardamentelor împotriva Iranului
AIEA cere Iranului să raporteze stocurile de uraniu
O structură geologică uriașă, în formă de evantai, descoperită sub calota glaciară din estul Antarcticii
Nicușor Dan: Este important ca NATO să își întărească prezența și capabilitățile în România după incidentele cu drone
GALERIE FOTO // Seara dedicată poeziei de dragoste la Muzeul Literaturii Române
Parlamentul consolidează cadrul legal privind identificarea și înregistrarea animalelor
Studiul de pre-fezabilitate pentru linia electrică Strășeni–Gutinaș „Liberty Line” a fost finalizat. Premierul Alexandru Munteanu: „Parteneriatul cu SUA produce rezultate concrete pentru securitatea noastră energetică”
Încă doi magistrați au picat evaluarea externă
Republica Moldova aderă la două convenții internaționale în domeniul maritim
Parlamentul întărește securitatea energetică: stocuri de gaze pentru ambele maluri ale Nistrului
Proiectele prioritare în domeniul energetic, discutate de Prim-ministrul Alexandru Munteanu și reprezentanții Grupului Băncii Mondiale
Votat de Parlament. Legislația privind administrarea și utilizarea drumurilor publice va fi aliniată la standardele UE
Votat în Legislativ. Părinții care nu plătesc pensia de întreținere riscă arest sau muncă în folosul comunității
FOTO // Arme și muniție aferentă, depistate la postul vamal Leușeni
FOTO // Investițiile Guvernului aduc beneficii și condiții europene pentru locuitorii din Ungheni: piață modernă, parc inteligent și drum spre Plaiul Fagului
Delegația Republicii Moldova a abordat circumstanțele care tensionează activitatea Comisiei Unificate de Control
Seara poeziei de dragoste a reunit scriitori și oameni de cultură la Muzeul Național al Literaturii Române
Proiectul politicii fiscale pentru anul viitor, analizat în cadrul consultărilor cu mediul de afaceri, sindicate și reprezentanți ai autorităților locale
Parlamentul a adoptat noi facilități pentru instalarea sistemelor de stocare a energiei electrice
Igor Grosu: O taxă unică pe valoare adăugată ar reduce optimizările fiscale, iar compensațiile vor ajunge direct la cetățeni