Mesajul Președintei Maia Sandu de la conferința comună cu Președintele României, Nicușor Dan

Stimate Domnule Președinte Nicușor Dan, 

Bine ați venit la Chișinău!

Permiteți-mi, mai întâi, să vă felicit din toată inima pentru victoria în alegerile prezidențiale. 

Mă bucur că, în fruntea României, avem un partener ferm, un om care respectă Republica Moldova și ne este prieten. 

Azi suntem aici pentru că cetățenii noștrii și-au adunat vot cu vot, matematic, puterea și au învins în fața unui pericol imens. 

Avem de mers împreună pe un drum greu. Război în vecinătatea noastră, incertitudine. Trei ani de atacuri cu rachete și agresiune cu tancuri împotriva Ucrainei. Rusia a ales războiul și crima împotriva unei națiuni – o tragedie care ne amintește că pacea îți poate fi, pur și simplu, furată într-o noapte, că nu este un dat și că trebuie apărată zi de zi. 

Acest război nu e doar cu arme. E și un război care ne intoxică mințile și sufletele – un război al manipulării, al dezinformării, al fricii și dezbinării. E un atac sistematic asupra democrațiilor, asupra țărilor, ca ale noastre, care aleg calea libertății. Un atac care exploatează și abuzează chiar principiile democratice, pentru a submina democrația și unitatea din interior. 

Este și o ofensivă împotriva celor care susțin Ucraina, menită să slăbească acest sprijin și, în final, să contribuie la slăbirea Uniunii Europene ca proiect de pace și prosperitate. 

Atât Republica Moldova, cât și România știu ce înseamnă această amenințare. Am fost ținta unor atacuri grave, menite să ne slăbească și să ne dezbine – să ne rupă în tabere opuse, între adevăr și minciună, să ne erodeze încrederea unii în alții și să ne împiedice să construim, împreună, un viitor pașnic. 

Dar noi rezistăm. Aici, în Republica Moldova, am câștigat alegerile prezidențiale, am câștigat referendumul, am fost alături de România în lupta sa. 

Am demonstrat că știm să ne unim în momente de cumpănă. Știm să ne protejăm pacea și democrația. Știm să ne apărăm votul. 

Pericolul nu a dispărut. Dimpotrivă – se transformă, se adaptează și continuă să pândească, așteptând momentul potrivit să lovească din nou. 

De aceea, trebuie să rămânem vigilenți. Să învățăm unii de la alții. Să investim în educație. Să fim uniți, să ne apărăm reciproc. Ca parteneri. Ca prieteni. Ca frați și surori. 

Istoria ne-a arătat, cu o durere greu de pus în cuvinte, ce se poate întâmpla atunci când nu reușim să ne apărăm de rău. 

Am fost despărțiți cu sârmă ghimpată, ni s-a interzis limba, părinții și bunicii noștri au fost deportați, familiile – destrămate, iar cultura și tradițiile – subminate. Au fost vremuri în care oamenilor li se lua dreptul de a simți, de a vorbi, de a spera. 

Astăzi, metodele Kremlinului sunt altele, dar scopul rămâne același – să nu avem încredere unii în alții, să ne urâm între noi. Adică să ne distrugem, pentru că ura și neîncrederea nu au adus niciodată dezvoltare. 

Dacă Moldova ar cădea pe mâna Rusiei, nu doar Chișinăul ar fi amenințat. Ci și Bucureștiul. Și Odesa. Și Europa. Mai multe trupe rusești la Nistru. Risc de destabilizare. Insecuritate. 

O Moldova care rezistă înseamnă siguranța familiilor noastre, înseamnă liniștea celor 1200 de km de graniță cu Ucraina, dar și a celor 684 de km de hotar cu România. 

Adevărul e că nu am putea rezista singuri. Ucraina este scutul nostru. Și al vostru. Cât Ucraina luptă pentru libertatea sa, noi putem trăi în libertatea noastră. 

De aceea, fiecare ajutor oferit Ucrainei este și un ajutor pentru Moldova. Pentru că fiecare zi în care Ucraina rezistă e o zi în care Moldova rămâne liberă. 

Mulțumim României pentru sprijinul oferit Ucrainei. Este un sprijin care apără nu doar Ucraina, ci și Moldova, și România. Dacă Rusia ar învinge în Ucraina, nu s-ar opri acolo. 

Stimate domnule Președinte, 

Republica Moldova și România construiesc un viitor comun – prin proiecte concrete care aduc beneficii cetățenilor din ambele țări. Drumuri, poduri, linii electrice, rețele de gaz – toate finanțate cu sprijin european. Toate menite să ne apropie: oameni, comunități, economii. 

Energia este, astăzi, securitate. Finalizăm linia electrică Chișinău-Vulcănești care ne va conecta de România. Mai urmează două linii electrice. Din 2027, vom cumpăra gaze românești din Marea Neagră. 

Și ne dorim să mergem mai departe: să încheiem un contract pentru livrarea de energie electrică din noile reactoare de la Cernavodă, odată ce acestea vor deveni operaționale. 

Economiile noastre sunt deja legate, într-un mod natural și sănătos. 1700 de companii românești investesc în Moldova. 

Dar și firmele din Moldova își găsesc locul în România. Chiar mai multe. Sunt în jur de 8000 de companii cu capital moldovenesc, cu o cifră de afaceri de peste 3 miliarde de euro, care asigură peste 20 de mii de locuri de muncă în România. Unele ajung chiar să lege continente – cum e cursa aeriană operată de o companie moldovenească, care leagă Bucureștiul de New York.

Și turismul ne apropie. România a fost mereu o destinație dragă pentru cetățenii noștri, iar acum tot mai mulți români din dreapta Prutului descoperă Republica Moldova. 

Anul trecut, ne-au vizitat peste 45.000 de turiști din România – adică aproape două treimi din toți vizitatorii. Oamenii vin acolo unde se simt bine. Acolo unde se simt acasă. 

Și totuși, cozile la vamă ne amintesc că mai avem de lucru. Am vorbit cu domnul Președinte despre nevoia de a reduce timpii de așteptare la frontieră. Prutul trebuie să fie o punte, nu o piedică.

Am vorbit azi, mai mult ca oricând, despre viitorul nostru european. Republica Moldova este în mijlocul procesului de aderare la Uniunea Europeană. România a ales acest drum mai demult și a trăit schimbări semnificative spre un trai mai bun. 

Oricât s-ar strădui unele voci ale Kremlinului să strige, vedem modernizarea României în toate domeniile - de la salarii și pensii mai mari, la autostrăzi, afaceri de succes, universități moderne, și tot mai multe comunități prospere. 

Pentru cei de dincolo de Prut care mai au îndoieli – uitați-vă la cât de vulnerabilă este Moldova tocmai pentru că a rămas în afara Uniunii Europene. Uitați-vă cât de mari sunt încă discrepanțele economice între cele două maluri. Și nu le putem elimina decât împreună, în interiorul aceleiași familii europene, cu sprijinul fondurilor europene – așa cum s-a întâmplat în România. 

România ne este alături pe acest drum. Cu experiență, cu sprijin concret, dar mai ales cu o voce fermă la Bruxelles – o voce care ne apără interesele, care ne susține aspirațiile. Pentru asta, vă suntem recunoscători. 

Vă mulțumim că ne sprijiniți. Că ne încurajați. Că vorbiți în numele nostru acolo unde, deocamdată, noi nu avem încă un loc la masă. 

Dar acel loc va veni. Și nu doar pentru că avem nevoie de sprijin, dar și pentru că avem ce oferi. Moldova poate contribui la o Europă mai sigură – prin stabilitate la granițele Uniunii, prin securitate în regiunea Mării Negre, printr-o voce clară în fața amenințărilor venite din Est. 

Suntem pregătiți să susținem eforturile de protecție civilă, de menținere a păcii și de consolidare a valorilor europene. Moldova nu vine doar să primească, ci vine să contribuie. Să fie parte dintr-o Europă mai puternică și mai unită – alături de România, așa cum este firesc. 

Domnule Președinte, faptul că ați ales să fiți aici, la Chișinău, la început de mandat, are o mare însemnătate pentru noi. 

Este un semn de încredere. Și este o promisiune pentru viitor. 

Vă mulțumesc pentru asta!