Mesajul Președintei Maia Sandu la conferința internațională dedicată limbii găgăuze: „Păstrarea, dezvoltarea și promovarea limbii găgăuze în spațiul multilingv al Republicii Moldova”

Excelențele Voastre,

Domnule ministru,

Stimați invitați,

Doamnelor și domnilor,

Este simbolic să ne întâlnim la doar două zile după sărbătoarea scrisului și limbii găgăuze – și cu puțin timp înainte de Hederlez, pentru a discuta un subiect existențial pentru comunitatea găgăuză din Republica Moldova. 

Ca și cu alte ocazii, insist asupra faptului că generația actuală are responsabilitatea de a face tot ce îi stă în putință pentru ca limba găgăuză să nu dispară. Dacă nu acționăm acum, mai târziu va fi prea târziu. Iar dumneavoastră, cei din sală, înțelegeți acest lucru foarte bine.

De aceea, salut faptul că evenimentul de astăzi urmărește crearea unei platforme de dialog între reprezentanții mediului educațional, instituțional, științific și ai societății civile, pentru a identifica soluții concrete și sustenabile pentru a revitaliza limba găgăuză.

Apreciez faptul că, în ultimii ani, Ministerul Educației și Cercetării a intensificat eforturile în această direcție, iar adoptarea Planului Național de Acțiuni pentru Învățarea și Promovarea Limbii Găgăuze în autonomie pentru perioada 2026–2027 se înscrie în această serie de măsuri.

Salut și prezența experților internaționali, de la care putem învăța cum alte țări au reușit să valorifice patrimoniul lor lingvistic și să transforme diversitatea în avantaj.

Însă țin să subliniez — nicio strategie, niciun plan, nicio platformă nu pot înlocui condiția esențială pentru ca o limbă să supraviețuiască: să fie vorbită în viața de zi cu zi, în cât mai multe contexte și domenii de activitate.

Așadar, singura șansă reală pentru ca limba găgăuză să dăinuie și pentru generațiile viitoare este o schimbare profundă de paradigmă și de mentalitate.  

Totul începe acasă. Limba maternă se învață de la părinți, din primele cuvinte. Apoi trebuie să continuăm acest lucru la grădiniță și mai departe, la școală, punând un accent real pe studierea ei. Doar așa o putem păstra — prin oameni, prin familie, prin educație.

Din păcate, prea mult timp, acest obiectiv a fost subminat de promovarea și utilizarea predominantă în regiune a unei alte limbi, în detrimentul celei materne.

Doamnelor și domnilor,

Acum două zile am marcat 165 de ani de la nașterea lui Mihail Ciachir, cel care și-a dorit ca găgăuzii să poată citi Scriptura în limba lor maternă. Așa cum înaintașii găgăuzilor care s-au stabilit în zona de sud a țării noastre au făcut-o pentru a putea nu doar să își mențină cultura și tradițiile, ci și să le transmită generațiilor următoare.

Este misiunea noastră comună să ducem mai departe acest efort — și să transformăm moștenirea primită într-un viitor viu.

Mai ales că o țară puternică se poate construi doar pe comunități puternice. 

Dar nicio comunitate nu poate trăi în izolare. Dezvoltarea implică dialog și participare activă în viața întregii societăți.

De aceea trebuie să înțelegem că păstrarea limbii găgăuze și învățarea limbii române sunt două laturi ale aceleiași monede: identitate și oportunitate, rădăcini și deschidere, apartenență și viitor. 

Ele trebuie urmate în paralel, pentru ca autonomia găgăuză și oamenii ei să poată să se bucure pe deplin de oportunitățile oferite de parcursul nostru european, un parcurs în care nimeni, indiferent de limba maternă sau apartenența etnică, nu trebuie lăsat în urmă.

Mulțumesc tuturor celor care contribuie la eforturile de a reașeza limba găgăuză în locul pe care îl merită în societate și în patrimoniul cultural al Republicii Moldova.

Îndrăznesc să sper că, într-o bună zi, prin munca noastră comună și prin mobilizarea vorbitorilor ei, UNESCO va putea să scoată găgăuza de pe lista limbilor aflate în pericol de dispariție.

Vă mulțumesc!