Codul electoral, modificat în prima lectură: noi reguli pentru alegerile din Găgăuzia. Igor Grosu: „Nu putem opri procesul”

Parlamentul a aprobat în prima lectură modificări la Codul electoral, care stabilesc noi reguli pentru organizarea alegerilor în UTA Găgăuzia, introduc cadrul legal pentru votul prin corespondență și consolidează mecanismele de administrare electorală, transmite MOLDPRES.

Inițiativa legislativă are drept scop ajustarea legislației electorale la standardele europene, dezvoltarea unor mecanisme moderne de exercitare a dreptului de vot și punerea în aplicare a Hotărârii Curții Constituționale nr. 8 din 9 iulie 2026, prin care Parlamentul a fost obligat să reglementeze prin lege organică organizarea și desfășurarea alegerilor regionale.

Un capitol important al proiectului îl reprezintă modificarea regulilor privind alegerea deputaților în Adunarea Populară a Găgăuziei. Documentul prevede înlocuirea sistemului uninominal cu sistemul proporțional și instituirea unor norme tranzitorii pentru aplicarea noului mecanism.

Totodată, proiectul reglementează organizarea și funcționarea Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, stabilind că procedurile electorale regionale trebuie să fie prevăzute în Codul electoral, adoptat de Parlament.

Autorul proiectului de lege, vicepreședintele Comisiei juridice, pentru numiri și imunități, Igor Chiriac, a explicat că modificările instituie un mecanism clar de formare a organului electoral central al autonomiei.


„Prin aceste modificări se instituie mecanismul de constituire a organului electoral central al Găgăuziei. Acest organ va fi constituit conform procedurilor care astăzi sunt aplicate la constituirea consiliilor electorale în toată țara. Doi membri ai Consiliului Electoral al Găgăuziei vor fi propuși de Adunarea Populară a Găgăuziei, doi membri – de instanța de judecată, iar partidele politice care au acces în Parlament vor avea dreptul să desemneze câte un membru. Modificările transpun și constatările Curții Constituționale privind statutul juridic special al UTA Găgăuzia și competențele Parlamentului în materie electorală. Codul electoral trebuie să fie unica lege aplicată în cadrul alegerilor regionale. Curtea Constituțională a spus că Parlamentul este unica autoritate îndreptățită să stabilească norme potrivit cărora vor fi desfășurate alegerile, inclusiv alegerile regionale, și nu poate delega această competență altor autorități”, a precizat deputatul.


Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că modificările sunt necesare pentru ca alegerile din autonomie să se desfășoare într-un cadru legal clar și transparent.


„Noi nu putem să oprim procesul. Au fost doi ani la dispoziție pentru a rezolva problema. Codul electoral prevedea o perioadă de tranziție în care Adunarea Populară urma să aducă în regulă legislația privind desfășurarea alegerilor în Găgăuzia. Acest lucru nu s-a întâmplat”, a afirmat Igor Grosu.


Potrivit acestuia, autoritățile au purtat mai multe runde de consultări cu reprezentanți ai autonomiei, deputați, primari și instituții electorale, ajungând la un nivel avansat de consens asupra soluțiilor propuse.


„Am ajuns la 95% din lucrurile pe care trebuie să le convenim. Dar Parlamentul Republicii Moldova își va asuma responsabilitatea și va aduce cadrul legal în concordanță cu deciziile și recomandările Curții Constituționale, pentru ca Găgăuzia să aibă o Adunare aleasă de cetățenii acestei unități administrativ-teritoriale”, a declarat speakerul.


Deputata PAS Larisa Voloh a susținut proiectul, afirmând că stabilirea unor reguli electorale clare este o condiție esențială pentru funcționarea democrației și pentru respectarea principiului egalității între cetățeni.


„Democrația pe care o apărăm în această sală și despre care vorbim de la această tribună nu poate exista fără reguli clare. Discuția de astăzi nu este despre cine câștigă sau cine pierde alegerile în autonomia Găgăuză. Este despre faptul că niciun cetățean al Republicii Moldova nu trebuie să aibă mai multe drepturi electorale decât altul. Regiunea nu poate fi negociată, iar statul trebuie să fie predictibil. Această inițiativă nu limitează autonomia Găgăuziei și nici dreptul oamenilor de a-și alege reprezentanții. Ea creează un cadru electoral clar, coerent și constituțional”, a menționat parlamentara.


La rândul său, deputata PAS Natalia Davidovici a afirmat că modificările propuse urmăresc depolitizarea procesului electoral și asigurarea unor reguli egale pentru toți cetățenii.


„Găgăuzia încearcă să fie transformată într-un butoi cu pulbere nu pentru că găgăuzii sunt așa, ci pentru că s-a încercat păstrarea sistemului vechi și menținerea regiunii într-un conflict permanent cu autoritățile centrale. Aceste forțe nu doresc binele oamenilor, ci îi folosesc. Modificările propuse oferă un lucru simplu și foarte valoros: ele transferă alegerile pe un sistem proporțional, la fel cum este ales Parlamentul Republicii Moldova. Aceste modificări vor fi valabile pentru viitoarele alegeri, probabil în 2030. Fiecare vot va avea aceeași pondere și nu vor putea accede în Adunarea Populară candidați susținuți doar de 150 de voturi dintr-un mic sat. Ne propunem să sistăm canalele de finanțări de partid ascunse și externe, acele mecanisme care au fost folosite ani la rând pentru a cumpăra influență în Găgăuzia. În al doilea rând, forțele politice nu vor mai putea să se ascundă în spatele candidaților independenți. Unul dintre exemple este rețeaua Șor”, a declarat Natalia Davidovici.


Deputatul Fracțiunii „Alternativa”, Alexandr Stoianoglo, a solicitat amânarea examinării proiectului de lege și organizarea unor consultări publice cu locuitorii UTA Găgăuzia. Deputatul a susținut că decizia autorităților centrale de a contesta la Curtea Constituțională mai multe prevederi ale Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei a schimbat raportul de competențe dintre autoritățile centrale și cele ale autonomiei. 


„În calitate de jurist, care a activat atât în structurile autonomiei, cât și în cele republicane, consider că unele decizii ale Curții Constituționale au schimbat radical balanța dintre puterea centrală și cea regională. Curtea a declarat neconstituțională prevederea care oferea Adunării Populare dreptul de a desemna membrii Comisiei Electorale a Găgăuziei. Modificările propuse lipsesc Găgăuzia de dreptul de a-și organiza alegerile. La prima vedere, puterea centrală spune că este preocupată de organizarea unor alegeri corecte în Găgăuzia, însă beneficiarii acestor schimbări ar trebui să fie locuitorii autonomiei”, a afirmat Stoianoglo.


Vicepreședintele Parlamentului, deputatul PSRM Vlad Bătrîncea, a criticat proiectul de lege, susținând că modificările la Codul electoral depășesc punerea în aplicare a hotărârii Curții Constituționale și au fost examinate în grabă, fără consultări suficiente. Potrivit acestuia, „este al 13-lea proiect de modificare a Codului electoral în ultimii trei ani”, iar schimbarea repetată a regulilor electorale „în funcție de interesul politic” afectează stabilitatea legislativă.


„În 2023 am fost în Găgăuzia și am constatat că problema nu era la organul electoral. Toate instituțiile statului au fost acolo, dar nu au făcut nimic. Aceste situații trebuiau soluționate de organele de drept, nu prin modificarea repetată a legislației electorale. Statul are toate competențele pentru a verifica legalitatea finanțării campaniilor și respectarea legii, iar membrii organelor electorale din Găgăuzia nu sunt în afara jurisdicției Republicii Moldova. Dacă au existat încălcări, acestea trebuiau investigate și sancționate. Eu nu cred că modificarea legii este ceea ce va aduce ordine în organizarea alegerilor. Autonomia trebuie să-și păstreze competențele, iar instituțiile statului trebuie să-și exercite atribuțiile pe care deja le au”, a declarat Vlad Bătrîncea.


Proiectul introduce și prevederi privind votul prin corespondență, inclusiv înregistrarea prealabilă a alegătorilor, identificarea la distanță și atribuții suplimentare pentru Comisia Electorală Centrală. De asemenea, sunt consolidate măsurile de prevenire a utilizării resurselor administrative în scop electoral și sunt ajustate procedurile de înregistrare a candidaților, conform recomandărilor OSCE/ODIHR.

Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei sunt stabilite pentru data de 15 noiembrie 2026, iar noile prevederi urmează să creeze cadrul juridic necesar pentru organizarea scrutinului.