Guvernul și Consiliul Europei discută reforma administrativă: amalgamarea voluntară a localităților, văzută drept cheia serviciilor publice mai bune

Consolidarea autonomiei locale și îmbunătățirea calității serviciilor publice au fost principalele subiecte abordate în cadrul unei conferințe de presă, susținute astăzi la Chișinău de secretarul general al Guvernului Republicii Moldova, Alexei Buzu, împreună cu președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, Marc Cools, transmite MOLDPRES.

Evenimentul a avut loc în contextul vizitei delegației europene în Republica Moldova și al pregătirii reformei administrativ-teritoriale, care prevede, într-o primă etapă, amalgamarea voluntară a localităților și consolidarea capacităților primăriilor.


	
Republica Moldova găzduiește Reuniunea Biroului Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei


Guvernul: reforma trebuie făcută împreună cu primarii și cetățenii

Secretarul general al Guvernului a subliniat că obiectivul reformei este crearea unor primării mai puternice, capabile să ofere servicii publice mai rapide și mai eficiente. Potrivit lui Alexei Buzu, procesul nu va fi impus de la centru, ci construit prin consultări directe cu autoritățile locale și locuitorii comunităților.


„Am informat audiența despre intențiile Guvernului de a fortifica administrația publică locală, pentru a avea localități dezvoltate și servicii mai bune pentru oameni. Pentru noi este esențial dialogul direct. De aceea am mers deja în șapte raioane și continuăm discuțiile în teritoriu, iar următorul pas va fi să vorbim direct cu cetățenii din comunitățile unde procesul de amalgamare a început”, a declarat Alexei Buzu.


Oficialul a menționat că există deja interes din partea administrațiilor locale.


„Suntem încurajați de semnalele pozitive. În fiecare zi, autoritățile publice locale ne contactează, solicită suport și clarificări. Vedem clar că numărul primăriilor care analizează sau inițiază procesul de amalgamare este în creștere”, a afirmat secretarul general al Guvernului.


Buzu a insistat că reforma va fi bazată pe stimulente, nu pe constrângeri.


„Nu vorbim despre o reformă impusă. Vom veni cu claritate legislativă și cu stimulente financiare concrete, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, astfel încât primăriile să aibă mai multe resurse și să poată răspunde așteptărilor cetățenilor”, a spus acesta.


Consiliul Europei: fragmentarea administrativă limitează dezvoltarea

Președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, Marc Cools, a apreciat evoluțiile înregistrate de Republica Moldova în domeniul democrației locale, dar a subliniat că reforma administrativă rămâne necesară pentru creșterea eficienței instituțiilor.


„Reforma administrativă a autorităților publice locale este o necesitate în Republica Moldova pentru a crește eficiența, calitatea serviciilor și capacitatea financiară a comunităților. Experiența altor state arată că fragmentarea excesivă face dificilă dezvoltarea și furnizarea serviciilor publice moderne”, a declarat oficialul european.


Acesta a punctat și complexitatea procesului.


„Nu este ușor să faci o reformă administrativă. Ea trebuie pregătită printr-un proces larg de consultare și dialog. Sperăm că va exista un consens larg în societate, deoarece o astfel de reformă este una de durată și trebuie să asigure o administrare eficientă pe termen lung. Procesul de amalgamare nu este unul specific doar Republicii Moldova, el are loc în numeroase state europene. În Ucraina, acum aproximativ zece ani, se purtau aceleași discuții pe care le vedem astăzi aici. Au existat foarte multe primării mici, cu 100, 200 sau 300 de locuitori, care nu puteau gestiona eficient treburile locale. Guvernul le-a oferit atunci un stimulent clar: dacă se vor uni, vor primi competențe mai largi și resurse financiare mai mari, deoarece unitățile administrative mai puternice pot face față mai bine responsabilităților publice”, a estimat Marc Cools.


Potrivit acestuia, Carta Europeană a Autonomiei Locale nu impune o amalgamare obligatorie — aceasta rămâne decizia fiecărui stat. Dacă o țară poate merge pe calea amalgamării voluntare, este o soluție foarte bună. Important este însă ca acest proces să fie însoțit de consultări ample cu autoritățile locale și cu cetățenii, așa cum prevede și Carta.

Calendar flexibil și posibilă etapă normativă după 2027

Guvernul de la Chişinău precizează că nu există un termen rigid pentru finalizarea amalgamării voluntare în acest an. Prioritatea este inițierea procesului și oferirea condițiilor necesare pentru ca localitățile să ia decizii informate.

După o perioadă de aplicare și evaluare a rezultatelor, autoritățile ar putea lua în calcul o etapă de amalgamare normativă aplicabilă după anul 2027, în special pentru localitățile care nu vor putea asigura standarde minime de servicii publice.

Reforma ar urma să fie susținută prin:

clarificări legislative,

stimulente financiare pentru localitățile care se unesc,

creșterea capacității financiare a primăriilor,

reducerea discrepanțelor dintre comunități.

Sprijin european pentru administrația locală

Reprezentanții Consiliului Europei au reiterat sprijinul pentru modernizarea administrației publice locale din Republica Moldova, subliniind rolul esențial al primăriilor în relația directă cu cetățenii.

Oficialii europeni au accentuat că autoritățile locale sunt instituțiile cele mai apropiate de oameni și joacă un rol decisiv în implicarea cetățenilor în procesele decizionale și în consolidarea democrației la nivel comunitar.

Reforma administrativ-teritorială este considerată de autorități una dintre cele mai importante schimbări structurale planificate în următorii ani, fiind menită să asigure servicii publice mai accesibile, investiții locale mai mari și o dezvoltare mai echilibrată a comunităților din Republica Moldova.

Congresul Autorităților Locale și Regionale este o instituție a Consiliului Europei, responsabilă de monitorizarea democrației locale și regionale în cele 46 de state membre. Prin activitatea sa, Congresul contribuie la consolidarea autoguvernării locale, promovează consultarea politică între nivelurile de guvernare și sprijină reformele administrative în concordanță cu principiile Cartei Europene a Autonomiei Locale.