Lituania marchează 35 de ani de la apărarea dreptului de a-și decide viitorul: „Flacăra libertății”, aprinsă la Ambasada de la Chișinău

Lituania comemorează 35 de ani de la evenimentele dramatice din 13 ianuarie 1991, ziua în care civili neînarmați au înfruntat tancurile sovietice pentru a-și apăra libertatea și dreptul de a-și decide propriul viitor. Cu acest prilej, la Ambasada Republicii Lituania la Chișinău a fost aprinsă simbolic „flacăra libertății”, un omagiu adus victimelor și curajului poporului lituanian. Lituania este astăzi un stat membru al Uniunii Europene, iar acea noapte de iarnă a schimbat definitiv cursul istoriei sale, transmite MOLDPRES.

În mesajul transmis de Ambasada Lituaniei, este subliniată semnificația profundă a sacrificiului din 1991:


„Curajul Apărătorilor Libertății a devenit o sursă de inspirație — o flacără interioară care ne reamintește că libertatea nu este un dat garantat. Este un angajament constant de a prețui și apăra oportunitățile pe care le oferă.”


În noaptea de 13 ianuarie 1991, mii de cetățeni lituanieni au ieșit în stradă pentru a apăra instituțiile statului. Paisprezece oameni și-au pierdut viața la Turnul de Televiziune din Vilnius, iar sute au fost răniți. Spiritul poporului nu a putut fi frânt. Oamenii au format scuturi umane, au apărat Parlamentul și au demonstrat că unitatea și curajul pot fi mai puternice decât violența.



Vytautas Landsbergis, care în acea perioadă era președinte al Consiliului Suprem și figura centrală a mișcării de independență a Lituaniei, a rămas în clădirea Parlamentului pe tot parcursul asediului. El a subliniat ulterior că rezistența din 13 ianuarie a fost, înainte de toate, o decizie luată de popor, nu de politicieni.


„13 ianuarie rămâne un memento puternic al cine suntem, al valorilor pentru care luptăm și al motivului pentru care libertatea nu trebuie niciodată considerată de la sine înțeleasă. Libertatea trăiește atât timp cât o protejăm, o prețuim și o transmitem generațiilor viitoare”, se mai arată în mesajul Ambasadei Lituaniei.


Anexată în 1944 la URSS, Lituania a fost prima republică unională care s-au desprins de imperiul sovietic. La 11 martie 1990, după victoria mișcării Sąjūdis la alegerile pentru Sovietul Suprem, Lituania și-a proclamat independența. Uniunea Sovietică a încercat să suprime secesiunea printr-o blocadă economică și prin intervenții armate, culminând cu atacurile din ianuarie 1991. Independența Lituaniei a fost recunoscută pe scară largă după eșecul loviturii de stat de la Moscova, iar țara a aderat la ONU la 17 septembrie 1991.

Lituania a devenit membru al NATO și al Uniunii Europene în primăvara lui 2004.

Republica Moldova a fost primul stat din lume care a recunoscut independența Lituaniei, la 31 mai 1990 — un gest istoric de curaj politic și solidaritate, realizat chiar înainte ca Moldova să-și proclame propria independență. Relațiile diplomatice dintre cele două state au fost stabilite la 8 iulie 1992.

Astăzi, Lituania este un susținător ferm al parcursului european al Republicii Moldova. Cooperarea bilaterală include schimburi comerciale, asistență pentru dezvoltare — Moldova fiind printre cele șapte state prioritare ale Lituaniei — precum și legături culturale și comunitare. Diaspora moldovenească din Lituania este reprezentată de societatea „Dacia”, fondată în 1989, iar în Republica Moldova activează mai multe organizații etnoculturale lituaniene.

Pe 16 februarie, Lituania sărbătorește Ziua Națională, un moment cu profundă semnificație istorică. La această dată, în anul 1918, Consiliul Lituaniei a semnat Declarația de Independență, cunoscută drept Actul de la 16 februarie, prin care a fost proclamată restaurarea statului lituanian independent, întemeiat pe principii democratice, cu capitala la Vilnius.