Magistrații Curții Constituționale s-au retras în deliberări pentru a decide asupra validării alegerilor parlamentare

Magistrații Curții Constituționale (CC) s-au retras în deliberări pentru a decide asupra validării alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Înalta Curte a examinat astăzi sesizarea Comisiei Electorale Centrale (CEC) cu privire la confirmarea rezultatelor scrutinului parlamentar și validarea mandatelor deputaților aleși. Decizia CC urmează a fi pronunțată la ora 15.30, a precizat președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, informează MOLDPRES.

Raportul privind rezultatele scrutinului a fost prezentat de președinta CEC, Angelica Caraman. Aceasta a expus etapele și particularitățile procesului de organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare.


„În total, au fost depuse 50 de cereri privind înregistrarea în calitatea de concurent electoral pentru alegerile parlamentare. 25 de cereri au fost din partea partidelor politice, 4 cereri din partea blocurilor electorale și 21 de cereri privind eliberarea listelor de subscripții pentru colectarea semnăturilor în susținerea înaintării în calitate de candidat independenți. La fel, au fost examinate mai multe sesizări din partea unor concurenții electorali și instituțiilor de stat privind acțiunile Partidului Politic Moldova Mare, înregistrarea căruia a fost anulată de către CEC, având la bază mai multe încălcări precum: finanțarea externă interzisă, fonduri nedeclarate, coruperea alegătorilor și asocierea cu un partid declarat neconstituțional. La fel, vreau să mă refer și la cazul Blocului electoral Patriotic, care a fost constituit din patru entități. Totuși, prin încheierea executorie de limitare a activității Partidului Politic Inima Moldovei, CEC a dispus anularea înregistrării și a obligat blocul electoral să-și revizuiască lista de candidați. Blocul electoral s-a conformat cerinței CEC și lista a fost revăzută”, a menționat Angelica Caraman.


În cadrul scrutinului parlamentar, la Comisia Electorală Centrală au fost depuse 99 de contestații.


„În cele mai multe cazuri a fost vorba de: utilizarea resurselor administrative - 32 de cazuri, amplasarea, difuzarea, distribuirea publicității electorale cu încălcarea legislației - 25 de situații, încălcarea regulilor privind finanțarea campaniei – 10 cazuri, publicitate cu conținut înșelător și instigare la ură - 9 cazuri, efectuarea agitației electorale de către funcționari electorali- 9 cazuri și câte 8 cazuri privind existența blocurilor electorale camuflate și agitație electorală în ziua tăcerii, dintre care cinci în ziua alegerilor. Pe marginea acestor sesizări, autoritatea electorală a adoptat în total 18 hotărâri care au vizat soluționarea a 27 de contestații. Totodată, Comisia a aplicat sancțiuni - 6 sub formă de avertisment, sancțiuni complementare sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat - 2 cazuri, anularea înregistrării concurentului electoral - 2 cazuri. De asemenea, în două cazuri s-a dispus sesizarea Ministerului Justiției”, a spus Angelica Caraman.


Oficialul s-a referit și la sancțiunile aplicate de CEC care vizeză raportarea de către concurenții electorali a cheltuielilor pentru campania electorală.


„De foarte multe ori am recurs pentru prima dată doar la atenționare, după care a venit avertismentul, ulterior am aplicat și sancțiuni complementare, cum ar fi lipsirea de alocație de la bugetul de stat, inițierea unui control amplu cu referire la un concurent electoral, dar și acea adresă către Ministerul Justiției privind limitarea activității unui partid politic. Astfel, s-a stabilit vărsarea în bugetul de stat a sumelor de bani percepute de către concurenți contrar normelor legale, fiind vorba de peste 362 000 de lei. De asemenea, CEC a inițiat 42 de procese contravenționale”, a afirmat Angelica Caraman.


Aceasta a subliniat că, la data de 16 octombrie curent, ar exista încă patru litigii în examinare, care țin de aspecte privind finanțarea campaniei electorale. În acest context, președinta CC, Domnica Manole, a precizat că, în dimineața zilei de astăzi, Curtea Supremă de Justiție a informat că pe rolul instanței nu se află niciun dosar care are ca obiect contestații depuse în materia electorală.


„Un răspuns similar a parvenit și de la Curtea de Apel Chişinău. Deci, la ziua de astăzi, toate contestațiile au fost soluționate”, a anunțat Domnica Manole.


În concluzie, președinta CEC, Angelica Caraman, a precizat că încălcările sesizate de autoritatea electorală „nu sunt în măsura de a influența rezultatele alegerilor per general”. Drept remarcă, conducerea CEC a anunțat că, pe parcursul zilei alegerilor, au fost înregistrate „aproximativ un miliard de atacuri asupra infrastructurii electorale, care au fost respinse și a fost posibilă buna funcționare a sistemelor informaționale”.

În cadrul ședinței CC, reprezentantul Blocului Patriotic a solicitat nevalidarea alegerilor parlamentare, iar Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul Democrația Acasă s-au pronunțat pentru validarea scrutinului și a mandatelor tuturor concurenților electorali, invocând că acesta s-a desfășurat în mod „corect, transparent și legal”.

În același timp, reprezentanții Blocului Alternativa și cei ai Partidului Nostru nu s-au prezentat la ședința CC.

Astfel, în raportul său, CEC a indicat cinci formațiuni politice care urmează să ajungă în următorul Parlament: Partidul Acțiune și Solidaritate – 55 de mandate (792.557 de voturi); Blocul Patriotic – 26 de mandate (381.984 de voturi); Blocul Alternativa – 8 mandate (125.706 voturi); Partidul Nostru – 6 mandate (97.852 de voturi); Partidul Democrația Acasă – 6 mandate (88.679 de voturi).

Decizia Înaltei Curți va fi publicată în Monitorul Oficial și va căpăta caracter oficial și executoriu. Ulterior, președinta Maia Sandu va convoca noul Parlament în ședința de constituire.

În cadrul acestei ședințe, Curtea Constituțională va prezenta raportul final, iar Legislativul va deveni oficial constituit. Deputații vor avea la dispoziție zece zile pentru a alege conducerea Parlamentului și pentru a constitui fracțiunile parlamentare.

După constituirea Parlamentului, șefa statului va desemna un candidat la funcția de prim-ministru, în urma consultărilor cu fracțiunile. Acesta va avea 15 zile pentru a prezenta lista miniștrilor și programul de guvernare și va solicita votul Legislativului.