Mihai Isac, analist politic: „Retragerea trupelor ruse și demilitarizarea regiunii transnistrene, prioritare pentru parcursul european al Republicii Moldova”

Retragerea trupelor ruse și demilitarizarea regiunii Transnistria devin elemente esențiale pentru avansarea procesului de integrare europeană a Republica Moldova. Analistul politic Mihai Isac afirmă că, fără eliminarea consecințelor invaziei militare ruse din anii ’90, unele state membre ale Uniunii Europene ar putea manifesta rezerve față de aderarea Republicii Moldova.

Solicitat de MOLDPRES, expertul a comentat semnificația declarațiilor vicepreședintei Comisiei Europene, Kaja Kallas privind necesitatea retragerii trupelor ruse din Transnistria.



„Aceste evoluții transformă dosarul Transnistriei dintr-o problemă, considerată doar moldovenească, într-un element de securitate europeană și internațională”.

Mihai Isac: În esență, demersul asociat numelui Kajei Kallas nu este doar o frază politică, ci o încercare de a fixa, în logica unui eventual acord de pace în Ucraina, condițiile care să reducă riscul ca Rusia să își păstreze armata înafara teritoriului rus ca instrument de presiune asupra vecinilor. Într-o conferință de presă după Consiliul Afaceri Externe, din data de 23 februarie 2026, Kallas a confirmat că a distribuit statelor membre un document despre concesiile pe care UE ar trebui să le vadă din partea Rusiei și a spus explicit că Rusia a fost de acord demult să își retragă trupele din teritoriile ocupate din R. Moldova și alte state, invocând faptulcă există numeroase obligații internaționale pe care Moscova nu le respectă.

Conform unor surse oficiale, unul dintre punctele centrale este interdicția prezenței și desfășurărilor militare ruse în mai multe state vecine, inclusiv Republica Moldova. Aceste evoluții transformă dosarul Transnistriei dintr-o problemă, considerată doar moldovenească, într-un element de securitate europeană și internațională.

Dacă Rusia rămâne cu trupe în Transnistria, rămâne și cu o pârghie militară importantă la granița UE și a Ucrainei.

Important este și fundamentul juridico-politic, având în vedere că retragerea trupelor ruse din R. Moldova este cerută de mult timp pe scena politică și diplomatică internațională. 

Adunarea Generală a ONU aadoptat în 2018 o rezoluție care solicită retragerea completă și necondiționată a forțelor ruse și a armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova și amintește angajamentele asumate la OSCE, Istanbul din 1999. OSCE consemnează, de asemenea, angajamentul deretragere și faptul că progresul a fost incomplet. Iar NATO, la summitulde la Vilnius din 2023, a cerut Rusiei să își retragă forțele staționate în Transnistria fără consimțământul R.Moldova, reafirmând totodată respectul pentru neutralitatea constituțională a Chișinăului.

Reintegrarea în spațiul constituțional a acestei regiuni, retragerea forțelor ruse de ocupație, dar și demilitarizarea devin prioritare în marja procesului de integrare europeană. Fără eliminarea consecințelor invaziei militare ruse din anii 90, o parte din statele membre ale Uniunii Europene ar putea să se opună integrării R. Moldova.

Rusia menține ilegal în regiunea transnistreană un contingent de aproximativ 1.500-2.500 de militari, cunoscuți sub numele de Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR), format preponderent din localnici cu cetățenie rusă. Aceștia păzesc depozitul masiv de muniții de la Cobasna (circa 20.000-22.000 tone) și sunt echipați cu tehnică militară sovietică, inclusiv tancuri T-64BV, blindate BMP-1, BMP-2, MTLB și sisteme de rachete Grad.

Chişinăul cere constant retragerea trupelor și munițiilor ruse din regiunea transnistreană, însă Moscova și administrația de la Tiraspol spun că prezența acestui contingent este necesară pentru paza depozitelor de muniții de la Cobasna și menținerea misiunii de pacificare de pe Nistru, condusă de Federaţia Rusă.