Președintele Parlamentului, Igor Grosu, explică necesitatea stării de urgență: „Deciziile sunt obligatorii. Nu poți face deconectări”

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a explicat necesitatea instituirii stării de urgență în domeniile energetic și hidrologic prin nevoia ca Guvernul să poată interveni rapid în cazul unor evoluții imprevizibile pe piața energiei, al unor probleme de aprovizionare sau al agravării situației hidrologice. Declarațiile au fost făcute înaintea ședinței plenare din 22 septembrie, în care Parlamentul examinează solicitarea Guvernului, relatează MOLDPRES.

Potrivit președintelui Parlamentului, starea de urgență va permite autorităților să reacționeze într-un timp mai scurt la eventualele probleme de aprovizionare cu apă, electricitate, gaze naturale sau combustibili.


„Există acea prevedere care obligă Guvernul, timp de cel mult 72 de ore, să anunțe Parlamentul despre orice achiziții pe care o face pentru asigurarea cu apă, cu electricitate, gaz, combustibil și așa mai departe. Deci sunt toate instrumentele și pe o parte, și pe alta: și pentru Executiv să acționeze, și pentru Parlament să monitorizeze și să efectueze controlul parlamentar”, a explicat Grosu.


Șeful Legislativului a precizat că măsura este necesară și în condițiile în care prețurile și accesibilitatea resurselor energetice sunt volatile, iar nivelul apei în Nistru este unul îngrijorător. Regimul stării de urgență oferă Guvernului inclusiv posibilitatea de a interveni mai rapid prin măsuri fiscale, în funcție de evoluția prețurilor la carburanți, gaze și electricitate.


„Guvernul primește instrumentul ăsta de a interveni pe acciză sau pe TVA, în momentul când consideră că fluctuațiile spre mai mari necesită. (...) În afara stării de urgență, trebuie să inițieze proiectul de modificare a politicii bugetar-fiscale, să o consulte în toate ministerele, să o trimită în Parlament, noi iar să facem proces de consultare și peste o lună de zile să o punem la vot. Deci trenul se duce”, a explicat Grosu.


Un alt exemplu invocat de președintele Parlamentului vizează taxa pentru constituirea stocurilor de urgență de produse petroliere. Grosu a precizat că, odată cu expirarea stării de urgență, această taxă ar urma să se reflecte în prețul unui litru de benzină și motorină, iar instituirea stării de urgență ar permite autorităților să intervină pentru ca acest cost să nu fie transferat imediat în preț.

Igor Grosu a mai subliniat că, în regimul stării de urgență, deciziile Guvernului sau ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor devin obligatorii pentru operatorii vizați.


„Deciziile în situația de urgență sunt obligatorii. (...) Nu poți face deconectări. (...) Există obligativitatea pentru cei doi operatori, cel de la nord și acela de la centru-sud, să asigure cu electricitate, cu anumite tensiuni. Apă, asigurarea cu apă, sunt obligați”, a spus președintele Parlamentului.


Parlamentul examinează astăzi, în ședință extraordinară, solicitarea Guvernului privind instituirea stării de urgență în domeniile energetic și hidrologic. Măsura este propusă în contextul riscurilor privind aprovizionarea cu resurse energetice și al scăderii debitului Nistrului.

Situația pe piața energetică internațională, vulnerabilitățile regionale, pregătirea Republicii Moldova pentru sezonul rece 2026–2027 și măsurile necesare pentru asigurarea neîntreruptă a țării cu resurse energetice au fost examinate, luni, în cadrul ședinței Consiliului Național de Securitate (CNS), prezidate de Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.


	
Consiliul Național de Securitate a aprobat o serie de măsuri pentru asigurarea aprovizionării continue cu resurse energetice și pregătirea țării pentru sezonul rece