Robert D. Kaplan: ”Mă temeam că Moldova va fi un subiect de știri în viitor”
Chişinău, 10 feb. /MOLDPRES/. Analistul și autorul american Robert D. Kaplan a acordat un interviu pentru agenția AGERPRES, preluat de MOLDPRES, în care vorbește despre noua sa carte dedicată României, care se intitulează "In Europe's Shadow: Two Cold Wars and a Thirty-Year Journey Through Romania and Beyond" ("În umbra Europei: Două războaie reci și o călătorie de treizeci de ani prin România și mai departe").
AGERPRES: Ați scris o nouă carte despre România. Puteți face o scurtă prezentare a cărții, în cîteva cuvinte?
Robert D. Kaplan: Da, cartea e despre interesul meu de 35 de ani legat de România. Am venit prima dată în România în 1981. Cartea începe cu această perioadă. Cartea începe în București, în 1981. Sînt un tînăr jurnalist independent și tocmai am venit din Orientul Mijlociu și merg pe străzile Bucureștiului luînd interviuri oamenilor, încercînd să surprind întreaga oroare a regimului Ceaușescu. Acesta este primul capitol. În capitolul al doilea, mă duc înainte în timp, pînă în 2013, și ilustrez o Românie cu totul diferită, un București cu totul diferit. Apoi, în capitolele următoare vorbesc despre istoria României, despre viața intelectuală, și port cititorul într-o călătorie prin întreaga țară.
AGERPRES: Cînd va fi publicată cartea în România?
Robert D. Kaplan: Va fi publicată în România, în limba română, de către editura Humanitas, cred că în primăvară. De fapt, cu siguranță în primăvară. Voi veni în România într-un turneu de promovare a cărții în luna mai.AGERPRES: Care au fost cele mai importante evoluții pe care le-ați observat în România, de la prima dvs. vizită în timpul regimului comunist, pînă la următoarele vizite din 2013 și 2014?
Robert D. Kaplan: În 1981 și, de fapt, de-a lungul anilor 1980, România era cea mai deprimantă, retrogradă țară dintre membrele Pactului de la Varșovia. Era săracă, avea un nivel al totalitarismului mult mai profund decît cel întîlnit în celelalte țări, fie că vorbim despre Bulgaria, Polonia, sau orice altă țară. România era cu mult în urmă. Totuși, în 2013, 2014, 2015 am constatat că România se descurcă surprinzător de bine. De fapt, cred că sistemul politic e mai sănătos decît cel din Polonia, mai sănătos decît cel din Ungaria, mai sănătos decît cel din Bulgaria. E greu să găsești o fostă țară membră a Pactului de la Varșovia în care politica și economia să fie la un nivel atît de bun ca în România. Știu că românii se plîng mereu, mă aud și spun că e o prostie, asta nu merge bine, cealaltă nu merge bine, e prea multă corupție etc. Dar ideea e că românii se concentrează asupra lucrurilor importante. S-au săturat de corupție. Acesta e un lucru bun, nu e un lucru rău. Au un președinte care nici măcar nu e etnic român, e etnic sas. Acesta e un lucru bun, pentru că arată că populația nu mai gîndește în termeni etnici, gîndește în termeni universali, caută o conducere necoruptă, stabilă, tehnocrată, modernă. Populația asta cere și, treptat, asta obține. Rata creșterii economice a României este la un nivel ridicat în comparație cu cele din restul Europei.AGERPRES: De ce România? Scrieți în noua carte: "Cu cît aveam mai multe ocazii să scriu pe îndelete despre alte părți ale lumii, cu atît voiam mai degrabă să mă întorc în România și să completez imaginea pe care mi-o formasem din vizitele anterioare. "Ce anume v-a stîrnit acest interes față de România?
Robert D. Kaplan: În primul rînd, România mi-a schimbat viața profesională. Cînd am venit din Orientul Mijlociu în România, în 1981, brusc am devenit vădit conștient de cea mai mare dramă a celei de-a doua jumătăți a secolului XX, criza comunistă din Europa, iar România era în centrul acestei drame. Prin urmare, m-a făcut conștient de istoria care se petrecea în timpul vieții mele, m-a făcut conștient și curios la nivel intelectual într-un mod pe care nu-l mai experimentasem pînă atunci. Deci, după acea vizită în România, viața mea profesională a luat o direcție pe care a rămas pînă acum, timp de trei decenii și jumătate. Și, deși România nu e un subiect de știre într-un sens internațional, nu e Irak, nu e Siria, nu e Ucraina, am descoperit că istoria și cultura română sînt fascinante, un amestec al vestului latin și al estului grec ortodox.AGERPRES: România are un nou ambasador la Washington D.C., George Maior, iar Statele Unite ale Americii au un nou ambasador la București, Hans G. Klemm. Cum vedeți evoluția parteneriatului strategic dintre cele două țări, din perspectiva efortului diplomatic de a consolida relația bilaterală?
Robert D. Kaplan: Cred că România și Statele Unite sînt mai apropiate acum decît ar putea spera cineva, pentru că România e o țară din Europa Centrală și de Est care nu are un partid pro-rus, o facțiune pro-rusă. Românii sînt orientați către vest, vor un guvern pro-occidental și sînt aliați naturali ai Statelor Unite. Mai ales de cînd Polonia a început să treacă prin niște momente mai dificile pe plan intern, pe plan politic, cred că americanii și românii, din punct de vedere diplomatic și strategic, au o viziune similară la un nivel care nu poate fi contestat. E greu să ajungi la o relație mai apropiată decît aceasta. Desigur, dați-mi voie să adaug, România ar vrea ca administrația Obama să facă mai multe, evident, ar vrea o politică externă americană mai puternică față de Europa Centrală și de Est, vizavi de Rusia. Prin urmare, România nu va obține tot ce vrea, dar avînd în vedere haosul și realitățile istoriei, cred că relația româno-americană este foarte sănătoasă.AGERPRES: După cel de-Al Doilea Război Mondial, românii așteptau venirea americanilor. În 2007, România a devenit membru al Uniunii Europene. Credeți că în contextul actual afinitatea românilor înclină mai mult spre SUA sau spre Europa, sau este orientată în egală măsură către ambele?
Robert D. Kaplan: Românii ar vrea ca Europa să aibă succes. Dar Europa nu are succes, să fim sinceri. Problemele din Uniunea Europeană sînt profunde, sînt extrem de grave, prin urmare românii, precum și alte popoare din Europa Centrală și de Est, fie din țările baltice, fie din Polonia, înclină din ce în ce mai mult către Statele Unite, pe măsură ce văd Europa pierzîndu-și puterile. Să privim lucrurile în felul următor. Cu cît UE devine mai slabă, cu atît NATO devine mai slab, pentru că cele două sînt interconectate. Dacă sînt semne de întrebare cu privire la NATO și la UE, atunci Bucureștiul, Varșovia, Tallinnul etc. trebuie să se orienteze către Washington pentru un anumit ajutor și apărare.AGERPRES: O prioritate esențială pentru România este să consolideze și să dezvolte dimensiunea economică a parteneriatului strategic cu SUA. Vorbiți în cartea dvs. despre Gazprom și alte investiții ruse ca arme ale noii ofensive geopolitice ale Rusiei. Cum vedeți răspunsul SUA cu privire la economie și la investițiile strategice din regiune?
Robert D. Kaplan: Statele Unite nu pot face prea mult în zona economică. America este departe, Uniunea Europeană și Rusia sînt aproape. România și Statele Unite vor putea face doar un anumit volum de schimburi comerciale. Cred că un lucru pe care Statele Unite îl pot face este să trimită mai mult gaz natural lichefiat în Europa Centrală și de Est și să facă tot posibilul pentru a ajuta Europa Centrală și de Est să fie mai puțin dependentă de petrolul și gazul rus. România nu are o problemă atît de mare, pentru că are propriile surse de energie, nu e complet independentă energetic, dar într-un grad mai mare decît vecinii săi.AGERPRES: Există un obiectiv final al Rusiei cu privire la granițe și sferele de influență și care ar fi poziția României pe această ipotetică hartă geopolitică?
Robert D. Kaplan: Nu cred că Rusia are un obiectiv final. Să ne amintim că Rusia e o putere militară nesigură care a fost invadată de-a lungul secolelor de germani, francezi, suedezi, lituanieni, polonezi și alții, dacă ne uităm în istoria îndepărtată. Deci oricine va conduce Rusia va fi nesigur. Astfel, Rusia caută o zonă-tampon tradițională de influență în Europa Centrală și de Est ca să se protejeze. E normal. Ce nu e normal e natura regimului rus. Dacă în Rusia ar fi un regim mai democratic, al unui stat de drept, atunci influența Rusiei în Europa Centrală și de Est nu ar fi un lucru atît de rău. Natura regimului rus e problema, nu dorința naturală a Rusiei de a avea o zonă-tampon de influență în Europa Centrală și de Est.AGERPRES: România încearcă să convingă NATO să creeze o flotă stabilă în Marea Neagră, ca răspuns la anexarea Crimeii de către Rusia. Considerați că este oportună întărirea flancului estic al NATO?
Robert D. Kaplan: Da, cred că este. Cred că se pot face mai multe lucruri. Mi-ar plăcea să văd mai multe trupe americane în Europa, cu caracter permanent în Europa, nu doar venind și plecînd, mi-ar plăcea să văd poate o brigadă sau două de militari americani revenind în Europa, după ce au fost retrase acum cîțiva ani. Cred că prezența e foarte importantă, pentru că atunci cînd o țară detașează militari în străinătate, forțe terestre, practic spune lumii și adversarului că e dispusă să verse sînge în baza unor principii. Deci cred că administrația Obama poate face mult mai mult.AGERPRES: Care sînt avantajele competitive ale României și care credeți că e motivul principal care împiedică România să-și atingă potențialul maxim în regiunea Mării Negre?
Robert D. Kaplan: Din punct de vedere geografic, avantajul competitiv al României este că e o cale către Orientul Mijlociu și către Mediterană, are deschidere la Marea Neagră, se învecinează cu Europa Centrală în vest, se învecinează cu Marea Neagră și Orientul Mijlociu extins în sud-est. E un punct de lansare pentru comerț, pentru a trimite militari, orice, în Orientul Mijlociu. Cred că cea mai mare provocare a României și ceea ce trebuie să facă, apărarea supremă a României este să aibă un stat de drept, un guvern și instituții bine organizate, cu alte cuvinte, să aibă o birocrație simplificată, o birocrație eficientă, să fie o țară în care străinilor le e ușor să facă afaceri și în care să vrea să facă afaceri. Asta a fost întotdeauna problema României, un stat slab organizat.AGERPRES: Unul dintre capitolele cărții dvs. este despre Republica Moldova. Ați încheiat capitolul cu această frază: "Mă temeam că Moldova va fi un subiect de știri în viitor." Credeți că instabilitatea politică și socială din Moldova e o consecință directă a implicării Rusiei? Cum vedeți poziția țărilor occidentale, înțeleg ele pe deplin ce se întîmplă în zonă? Și cum vedeți rolul României în acest caz?
Robert D. Kaplan: Nu e o consecință directă atît a implicării Rusiei, cît a influenței Rusiei de-a lungul deceniilor. Moldova a făcut parte din Uniunea Sovietică. Ca parte a Uniunii Sovietice, nu a moștenit un regim al statului de drept puternic instituționalizat. Nivelul ridicat al corupției este un lucru des întîlnit în fostele republici sovietice. Dacă ne uităm la diferența dintre Moldova și România, cu toate problemele României, cu toată corupția și toate punctele slabe din România, România este cu foarte mulți ani înaintea Moldovei în privința existenței unui stat puternic, eficient și corect. Deci influența sovietică rusă este în centrul, este cauza frămîntărilor politice din Moldova. Corupția sa e semnul unui stat slab care are o identitate foarte slabă. Să ne amintim, Moldova nu e doar o țară de frontieră, ci are comunități demarcate în interior. Are etnici ucraineni, etnici ruși, etnici găgăuzi, etnici români. E o țară care nu e sigură pe deplin de propria sa identitate. Aceasta este cauza profundă a crizei din prezent.Cred că țările din occident înțeleg pe deplin ce se întîmplă. E foarte greu să intervii într-o criză politică internă complexă. Poți avertiza rușii să nu profite, poți folosi diplomații să dai sfaturi, poți oferi ajutor economic, dar, chiar și așa, trebuie să fii foarte atent, pentru că nu vrei ca ajutorul să ajungă în mîinile cuiva unde nu trebuie. Cred că în privința României, aceasta trebuie, pe de o parte, să fie vigilentă față de o influență rusească prea mare în Moldova, dar, pe de altă parte, cred că ar fi contraproductiv, neînțelept din partea României să ceară în mod deschis unirea cu Moldova. Cred că nu ar funcționa, pentru că dacă Moldova s-ar reuni cu România, Rusia nu ar avea de ales și ar anexa oficial Transnistria și ar lua o atitudine mult mai agresivă împotriva Moldovei. Deci, pentru a ține Rusia la distanță, România nu ar trebui să vorbească despre unirea cu Moldova.
AGERPRES: Uniunea Europeană se confruntă în prezent cu criza refugiaților și, de asemenea, cu amenințarea terorismului. Credeți că liderii europeni vor reuși să gestioneze această situație delicată în așa fel încît să mențină statele membre din est și din vest împreună, într-o Europă puternică și unită?
Robert D. Kaplan: Sper, dar nu pot spune că se va întîmpla. Mă tem că Uniunea Europeană se destramă treptat și că, în loc de o Europă unită, veți avea mai multe Europe diferite, care avansează cu viteze diferite, iar acest lucru va diminua puterile Vestului și va împiedica Statele Unite să aibă un aliat puternic în Europa. Deci sper că liderii europeni vor putea gestiona criza și vor găsi diverse soluții pe parcurs, doar că nu sînt convins că o vor putea face.AGERPRES: Ați putea să mai prezentați cîteva detalii despre noua dvs. carte?
Robert D. Kaplan: Aș vrea să mai spun încă un lucru despre carte. Cartea este despre România, dar am folosit România ca un mod de a vorbi despre subiecte de amploare, de a vorbi despre Războiul Rece, despre epoca lui Putin, de a vorbi despre Holocaust, de a vorbi despre imperialism, despre imperialismul rus, imperialismul austro-ungar, imperialismul turc și bizantin. Prin urmare, este o carte despre o singură țară, dar am folosit această țară pentru a discuta despre subiecte globale.(Editor L. Alcază)
Ministrul Mihai Popșoi, discuții cu un grup de moldoveni stabiliți în Italia: „Muncim zi de zi ca să aducem Republica Moldova în marea familie europeană”
Mihai Popșoi, despre aderarea Republicii Moldova la UE: „Obiectivul nostru este să fim pregătiți pentru 2030”
Vicepremierul Mihai Popșoi a avut o întrevedere cu parlamentarii italieni. Procesul de integrare europeană și securitatea regională, printre subiectele abordate
ANALIZA // Sprijin european și responsabilitate internă: ce trebuie să facă Republica Moldova pentru a avansa spre UE
Notă de protest înmânată ambasadorului agreat al Rusiei pentru încălcarea repetată a spațiului aerian național. MAE: „Republica Moldova a cerut Federației Ruse să înceteze aceste acțiuni”
VIDEO // „Siguranța oamenilor nu mai poate aștepta”. Premierul Vasile Tofan a solicitat accelerarea proiectului Legii cu privire la industria de apărare, după ce șapte drone au survolat marți spațiul aerian al țării noastre
Ambasadorul agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, convocat la MAE după survolarea spațiului aerian național de șapte drone
Ambasadorul României la Chișinău: „Încălcarea suveranității Republicii Moldova și punerea în pericol a populației civile sunt inacceptabile”
„Sunt solidară cu cetățenii Republicii Moldova”: mesajul Ambasadoarei UE la Chișinău, după incidentele cu drone
Partidul Nostru propune dezvoltarea unui sistem modern de apărare aeriană și un ghid de siguranță pentru populație, după ce șapte drone au survolat Republica Moldova
Apel la unitate și solidaritate după incidentele cu drone. Daniel Vodă: „Una dintre țintele acestor provocări este frica. Trebuie să rămânem uniți și să ne păstrăm încrederea în drumul nostru”
Președintele Parlamentului, Igor Grosu: „Condamnăm atacurile Rusiei și vom continua investițiile în armata națională care să ne poată proteja”
„Rusia nu respectă Republica Moldova și pe oamenii ei și le pune viețile în pericol”: reacția MAE după ce o dronă a încălcat spațiul aerian al țării noastre
Președinta Maia Sandu, despre drona care a ajuns deasupra Chișinăului: „Rusiei nu-i pasă nici de neutralitate, nici de suveranitate și nici de viața umană”
Incendiu în sectorul Botanica al capitalei. Două apartamente au fost cuprinse de flăcări
„Comunitatea mea #FărăDiscriminare”: Elevi din 24 de localități au participat la concursul național de povești inspiraționale
Noi reguli pentru repartizarea medicilor rezidenți în câmpul muncii. Posturile din instituțiile medicale regionale vor avea prioritate
Atenție sporită după lăsarea întunericului. Polițiștii îndeamnă cetățenii să evite zonele nesigure și să-și protejeze bunurile de hoți
Doi morți și 60 de răniți într-un atac nocturn al Rusiei în centrul orașului ucrainean Krivoi Rog
FOTO // Campania „Moldova Pregătită”, lansată la Edineț. Ministra Natalia Plugaru: „O societate pregătită începe cu oameni informați și comunități unite”
„Mașinăria Cehov”, spectacol cu intrare liberă pentru studenți, elevi și persoane cu dizabilități
ANSP lansează Săptămâna Națională de prevenire a intoxicațiilor. Copiii și adolescenții, printre cei mai expuși riscurilor
O dronă cu propulsie reactivă a traversat repetat frontiera de stat, în contextul atacurilor Federației Ruse asupra Ucrainei
Stagii profesionale pentru șomerii fără experiență de muncă. ANOFM oferă o bursă lunară pe durata instruirii
Premierul polonez Donald Tusk spune că incursiunile rachetelor rusești în Polonia reprezintă o „provocare intenționată”
30 de liceeni au învățat prin joc cum pot deveni cetățeni activi și contribui la schimbarea comunităților
Un tânăr de 19 ani a murit după ce a fost lovit de un automobil în raionul Florești. Șoferul a părăsit locul accidentului
Locuitorii capitalei sunt invitați la târguri cu produse autohtone de sezon
Pregătirea automobilelor pentru sezonul rece. Oamenii legii recomandă șoferilor să schimbe anvelopele și să verifice starea tehnică a vehiculelor
Trafic suspendat pe mai multe străzi din capitală. Restricțiile sunt aplicate în contextul desfășurării lucrărilor de reabilitare a carosabilului