Siegfried Mureșan: „Parlamentul European propune instrumente comune pentru protejarea democrațiilor, inclusiv în Moldova”

Parlamentul European propune instrumente comune pentru prevenirea și combaterea atacurilor informaționale și a ingerințelor străine asupra democrațiilor europene, inclusiv în Republica Moldova. Eurodeputatul Siegfried Mureșan a făcut declarația în contextul votului din plenul Parlamentului European asupra raportului privind „Scutul european pentru democrație”, comunică MOLDPRES.

Potrivit eurodeputatului, Rusia atacă democrațiile europene prin dezinformare și manipulare, folosind boți și știri false distribuite prin intermediul rețelelor sociale pentru a influența alegerile și a slăbi instituțiile democratice.


„Rusia atacă toate democrațiile europene, nu doar România. Principalele sale arme sunt dezinformarea și manipularea. Rusia folosește boți și știri false, pe care le răspândește prin intermediul rețelelor sociale cu scopul de a influența alegerile și a slăbi democrațiile”, a declarat Siegfried Mureșan.


Eurodeputatul a menționat Republica Moldova printre statele în care au fost observate astfel de tentative.


„Am văzut asta în România, Moldova, Polonia și alte state europene. Am văzut dezinformări și manipulări în mediul online inclusiv la recentele alegeri din Germania”, a afirmat Mureșan.


În acest context, Parlamentul European propune dezvoltarea unor instrumente comune pentru prevenirea și combaterea atacurilor informaționale.


„De aceea, noi, Parlamentul European, propunem instrumente comune pentru prevenirea și combaterea acestor atacuri”, a precizat eurodeputatul.


Totodată, Mureșan a solicitat Comisiei Europene să finalizeze investigația privind modul în care platforma TikTok ar fi respectat legislația europeană în contextul alegerilor prezidențiale din România din 2024.

Propunerile sunt incluse în raportul privind „Scutul european pentru democrație”, adoptat prin vot în plenul Parlamentului European. Printre măsurile susținute se numără operaționalizarea Centrului european pentru reziliență democratică, propus deja de Comisia Europeană.

Potrivit eurodeputatului, centrul trebuie să dispună de un mandat juridic clar și de resurse dedicate. Acesta ar urma să coordoneze eforturile statelor europene pentru identificarea și combaterea dezinformării, manipulării informației și ingerințelor străine.

Mureșan a subliniat că măsurile sunt necesare pentru consolidarea rezilienței democrațiilor europene și protejarea proceselor electorale de influențele externe.

Parlamentul European își începe sesiunea de toamnă. Starea Uniunii, Ucraina și securitatea Europei, pe agenda eurodeputaților

Parlamentul European se reunește în perioada 14–17 septembrie, la Strasbourg, pentru prima sesiune plenară după pauza de vară. Agenda este dominată de dezbateri privind starea Uniunii Europene, securitatea și apărarea europeană, sprijinul pentru Ucraina și protejarea democrației în fața ingerințelor externe, în timp ce parcursul european al Republicii Moldova rămâne parte a agendei mai largi de extindere a UE.

Cel mai important moment al sesiunii este programat pentru miercuri, 16 septembrie, când președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va prezenta discursul privind Starea Uniunii Europene în 2026, urmat de o dezbatere cu eurodeputații. Potrivit Parlamentului European, șefa Comisiei urmează să prezinte bilanțul activității din ultimul an și prioritățile pentru perioada următoare. Premierul Canadei, Mark Carney, va participa la dezbatere în calitate de invitat de onoare.

Cazul alegerilor prezidențiale anulate din România în 2024 ajunge în plenul Parlamentului European. Un raport care va fi supus marți votului la Strasbourg cere Comisiei Europene să finalizeze analiza privind rolul TikTok și posibilele ingerințe în procesul electoral. Documentul analizează modul în care rețelele sociale sunt folosite în campaniile electorale din Europa și menționează în mod explicit cazul României.

Raportul analizează situația alegerilor din Europa și modul în care platformele de socializare sunt folosite în perioadele electorale, inclusiv pentru promovarea politicienilor și a mesajelor de campanie.

Unul dintre paragrafele documentului se referă în mod special la alegerile prezidențiale din România din 2024, al căror prim tur a fost anulat, și la folosirea TikTok pentru promovarea unui candidat.

Raportul vine în contextul în care Comisia Europeană a sancționat între timp o serie de rețele sociale pentru că nu au raportat la timp faptul că platformele lor erau folosite în scopuri politice. În cazul TikTok și al alegerilor din România, însă, chestiunea nu a fost încă tranșată.