Speakerul Igor Grosu, de Ziua comemorării victimelor foametei: „Aceste lecții dureroase de viață trebuie să ne unească și să ne facă mai puternici”
Foametea organizată din anii 1946-1947 este cel mai cumplit fenomen care a cuprins RSS Moldovenească, teritoriul actual al Republicii Moldova, afirmă președintele Parlamentului Igor Grosu. Potrivit lui, aceste lecții dureroase de viață trebuie să ne unească, să ne facă mai puternici și să muncim pentru o Moldovă pașnică și europeană, transmite MOLDPRES.
Mesajul a fost transmis de Igor Grosu în contextul marcării, în cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie, a Zilei de comemorare a victimelor foametei organizate din anii 1946-1947. Speakerul a subliniat că foametea din acei ani a fost o politică deliberată a Kremlinului de sovietizare forțată a populației.
„Foametea de atunci este cel mai cumplit fenomen care a cuprins RSS Moldovenească, teritoriul actual al Republicii Moldova. În nouă luni, au murit de foamete cel puțin 120 de mii de persoane. Nu cred că există un sat din Moldova care nu a trecut prin această filă neagră a istoriei. Noi, cei de la Cahul, am auzit de-a lungul anilor istorii cutremurătoare despre cum familii întregi erau lăsate să moară de foame. Și asta pentru că regimul de atunci de la Kremlin a decis confiscarea forțată a cerealelor, indiferent dacă țăranilor le rămânea ceva sau nu pentru consumul propriu”, a spus Igor Grosu.
Președintele Parlamentului a adăugat că în numele celor care au trecut prin acele chinuri cumplite, noi avem datoria morală să nu uităm această perioadă întunecată a trecutului nostru.
„Noi trebuie să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut familiile noastre și sa nu permitem niciunui regim să provoace crime împotriva poporului. Aceste lecții dureroase de viață trebuie să ne unească, să ne facă mai puternici și să muncim pentru o Moldovă pașnică și europeană”, a conchis Igor Grosu.
Potrivit Agenției Naționale a Arhivelor, foametea din anii 1946–1947 a fost una dintre cele mai mari catastrofe umanitare care au lovit teritoriul actual al Republicii Moldova în secolul XX. Nu a fost o calamitate naturală inevitabilă, ci o tragedie agravată de politicile autoritare și represive ale regimului sovietic. Conform datelor furnizate de Agenția Națională a Arhivelor, în doar câteva luni au murit de foame peste 123.000 de persoane, reprezentând circa 5% din populația RSSM. Proporțional, Moldova sovietică a fost regiunea cea mai afectată din întreaga Uniune Sovietică, cu o rată a mortalității de zece ori mai mare decât în Rusia și de cinci ori mai mare decât în Ucraina.
Cu ocazia Zilei de comemorare a victimelor foametei din anii 1946-1947, în fața sediului Guvernului a fost deschisă o expoziție care ilustrează cauzele, amploarea și consecințele foametei provocate de regimul sovietic.
Locuitorii din UTA Găgăuzia vor merge pe 15 noiembrie la urne pentru a alege deputații în Adunarea Populară. CEC a stabilit repartizarea celor 35 de mandate
Reglementarea transnistreană, pe agenda întrevederii șefului diplomației, Mihai Popșoi, cu noul șef al Misiunii OSCE în Moldova
Chișinăul are cei mai mulți alegători. Datele CEC privind Registrul de Stat al Alegătorilor
Nicușor Dan: „Relația cu Republica Moldova rămâne extrem de importantă pentru politica externă a României”
VIDEO // Mihai Popșoi, la Reuniunea Anuală a Diplomației Române: „România și Republica Moldova aleg în fiecare zi să construiască împreună un viitor comun”
Președintele Parlamentului, mesaj de Ziua Limbii Române: „Am reușit să-i facem dreptate” – limba română este consfințită în Constituție
Diplomatul american Christopher W. Smith a preluat mandatul de șef al Misiunii OSCE în Moldova
Președinta Maia Sandu, mesaj de Ziua Limbii Române: „Astăzi o putem vorbi liber, fără teamă”
MAE: Deschiderea de către Rusia a 16 secții de votare în regiunea transnistreană, fără acordul Chișinăului, este inacceptabilă
CEC: 37 de partide politice au dreptul de a participa la alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei
Ministrul Mihai Popșoi, întrevedere cu ambasadorul Poloniei, Tomasz Kobzdej: „Mizăm în continuare pe sprijin pentru avansarea procesului de aderare la UE”
Ambasadorul Turciei la Chișinău, decorat de Mihai Popșoi la încheierea mandatului
Premierul Vasile Tofan, mesaj pentru Năsui și Osmochescu: „Au mandate dificile, dar foarte importante”
Parlamentul începe a doua sesiune din 2026 pe 1 septembrie
Instituțiile publice vor putea iniția crearea unui parc industrial. Proiectul, susținut de Parlament
O nouă ediție a Festivalului „Maria Bieșu” începe la Chișinău. Ce spectacole pregătește Opera Națională?
Legislativul instituie un mecanism distinct de autorizare pentru stocarea produselor petroliere de urgență
VIDEO // Circa 12 kg de droguri, ridicate de polițiști. Două persoane au fost reținute
Școlile trec în subordinea MEC și vor fi gestionate de Agenții Teritoriale pentru Educație: reforma votată de Parlament în lectura a doua
Trei procurori au depus jurământul în cadrul ședinței CSP
Noi oportunități pentru investiții și cooperare economică, discutate de Premierul Vasile Tofan și Ambasadorul Danemarcei, Søren Jensen
Parlamentul propune un nou regim pentru investițiile strategice
Soluțiile pentru siguranța copiilor în mediul online, analizate la Chișinău. Mirabela Grădinaru: „Trebuie să protejăm împreună copiii într-un mediu digital aflat în continuă schimbare”
Cristina Gherasimov, întrevedere cu Vsevolod Chentsov, noul viceprim-ministru pentru Integrare Europeană și Euroatlantică al Ucrainei: „Avem o cooperare foarte bună în procesul de aderare la UE”
Președintele României declară că va desemna un premier în zilele următoare
Ucraina anunță o „nouă dinamică” în negocierile de pace
Președinta Maia Sandu, la 35 de ani de la crearea Armatei Naționale: „O Moldovă pașnică are nevoie de o Moldovă capabilă să-și apere pacea”
Noi reguli pentru sistemul de apărare: Statul Major al Apărării va fi instituționalizat
Votat de Parlament. Bunurile și serviciile importate pentru implementarea proiectului „Modernizarea Școlilor” vor fi scutite de unele taxe și impozite
Atacurile cu drone se intensifică în Rusia. Peste 43 de mii, interceptate în trei luni