Modificări majore la Codul Educației: Noi reguli pentru alegerea rectorilor, măsuri de sprijin în procesul de consolidare școlară, 1 000 de lei lunar pentru părinți și indemnizații de până la 300 000 de lei pentru profesori

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a prezentat astăzi în Parlament principalele modificări care urmează să fie operate în Codul Educației. Schimbările vizează asigurarea unor programe de studiere a limbii române pentru copiii din diaspora, incluziunea copiilor cu dizabilități severe, revenirea la note pentru elevii din clasa a IV-a, consolidarea rețelei școlare și măsuri de susținere a tinerilor specialiști, informează MOLDPRES.

De la tribuna Parlamentului, Dan Perciun, a declarat că aceste modificări nu sunt populiste și vor costa politic partidul de guvernare. El a specificat că își asumă aceste costuri politice, deoarece nu au venit să guverneze toată viața, ci să răspundă unor provocări majore.


„Noi, la PAS, suntem conștienți că atât reforma administrativ-teritorială, cât și modificările la Codul Educației ne costă politic. Dar nu am venit la guvernare pentru a rămâne toată viața și pentru a ne preocupa doar de propriul interes. Noi, ca societate, avem de răspuns la niște provocări majore. Și chiar dacă aceste răspunsuri ne costă politic, ele sunt necesare și le vom implementa”, a opinat ministrul.


El a menționat că schimbările sunt imperios necesare și vor crește inclusiv atractivitatea universităților din Moldova.

Programe de integrare lingvistică pentru copiii reveniți din diaspora


„Cred că, indiferent de partidele pe care le reprezentăm astăzi, obiectivul nostru comun este ca fiecare copil din Republica Moldova să beneficieze de o educație de calitate. Este important ca, de fiecare dată când venim în plenul Parlamentului, să încercăm să căutăm soluții rezonabile. Iar atunci când vine vorba despre educație, să lăsăm la o parte dezbaterile politice și să căutăm soluții constructive pentru principalele provocări ale sistemului nostru educațional. Pilotarea centralizată va încerca să țină cont de realitățile specifice ale fiecărei familii și ale fiecărui copil. Este un pas foarte important pentru țara noastră, pentru a sprijini revenirea familiilor tinere. Cu siguranță, nu cred că există cineva care să nu vrea să vadă mai multe familii tinere care rămân în Republica Moldova și, mai mult decât atât, care revin în Republica Moldova”, a menționat ministrul.


Suport în instituțiile de învățământ general pentru copiii cu dizabilități


„Un alt subiect pe care Codul sau modificările vin să îl abordeze este unul foarte dureros și intens discutat în ultimii 10 ani. Am făcut progrese extraordinare în ceea ce privește incluziunea școlară: copiii cu nevoi educaționale speciale și copiii cu dizabilități nu mai sunt izolați undeva în afara societății, ci sunt incluși în școlile noastre de învățământ general. Sunt parte plenară a comunităților școlare, sunt cetățeni văzuți și apreciați, iar problemele și realitățile lor sunt cunoscute. Trebuie să recunoaștem, însă, că mai avem mult de lucru la capitolul integrării copiilor cu dizabilități severe. Sistemul nu oferă un model de incluziune adaptat nevoilor lor specifice, iar cadrele didactice nu au întotdeauna sprijinul necesar, mai ales în instituțiile de învățământ cu clase mari, de 35–40 de copii. Această modificare prevede crearea grupurilor de suport dedicate copiilor cu dizabilități mentale severe, cu până la șase copii, în care lucrează doi adulți instruiți: un cadru didactic de sprijin și, eventual, un psihopedagog sau specialist social, pentru a răspunde nevoilor lor specifice, având un orar și un curriculum adaptat. În același timp, ei rămân parte integrantă a comunității școlare. Aceasta este soluția de compromis pe care dorim să o identificăm: sprijin țintit, dar nu în afara instituției, ci în interiorul acesteia, iar copiii rămân parte plenară a procesului social care se desfășoară într-o școală. Participă la activități artistice, sportive și extrașcolare, petrec timpul împreună cu ceilalți copii și beneficiază de sprijin suplimentar pentru nevoile lor specifice. Curriculumul pentru acești copii va avea o dimensiune ușor diferită, fiind mai degrabă axat pe competențe de autodeservire și trai independent, acestea fiind necesități fundamentale, pe lângă elementele academice standard”, a adăugat Dan Perciun.


El a specificat că o altă provocare a sistemului, care ține nu doar de educație, ci și de contextul social, este realitatea copiilor și a familiilor care învață astăzi în școlile speciale.


„Vorbim despre dizabilități severe, în special mentale. După clasa a IX-a, familia nu are întotdeauna o soluție pentru acești copii, pentru că nu există suficiente centre de zi. Astfel, am decis să extindem posibilitatea ca acești copii să poată rămâne în instituțiile de învățământ până în clasa a XII-a. Am pilotat deja această soluție în 2025, în parteneriat cu colegii din Chișinău, și avem prima generație de tineri care, după clasa a IX-a, au rămas în aceste instituții de învățământ, beneficiind de acces continuu la educație, iar părinții lor își pot continua activitatea profesională. În același timp, trebuie să oferim soluții și după absolvirea clasei a XII-a, în cadrul serviciilor sociale. Aceasta este o soluție temporară, bună și necesară, dar va trebui să revenim la o discuție serioasă despre extinderea serviciilor sociale disponibile”.


Elevii din clasa a IV-a vor primi note

Șeful de la Educație a punctat că o altă modificare importantă se referă la revenirea la notarea elevilor din clasa a IV-a, doar pentru disciplinele de examen.

Noutăți bune pentru tinerii specialiști

De asemenea, Ministerul Educației va introduce mecanisme de repartizare a tinerilor specialiști după absolvire, nu doar în școli și grădinițe, ci și în alte structuri ale sistemului educațional.


„Am majorat indemnizația de repartizare de la 120.000 la 200.000 de lei pentru școli și grădinițe, iar acest mecanism va fi extins și pentru școli profesionale, colegii, universități și institute de cercetare”.



„În ceea ce privește guvernanța universitară, există două modele principale: anglo-saxon și continental european. Modelul anglo-saxon vede rectorul ca pe un director executiv ales de un board, fără limită de mandate. Modelul continental european, dominant în Uniunea Europeană și aplicat în Republica Moldova, limitează mandatele rectorilor și îi vede ca pe reprezentanți ai comunității academice. În contextul consolidării rețelei universitare, am integrat universitățile și institutele de cercetare, ceea ce a dus la creșterea numărului de studenți, a cadrelor didactice și la îmbunătățirea calității cercetării. Modificările la Codul Educației permit rectorilor care au gestionat aceste procese complexe să candideze pentru un al treilea mandat, pentru a asigura continuitatea reformelor”, a declarat ministrul.


Școlile care au mai mult de 400 de elevi vor trece la autonomie financiară

Perciun a spus că una dintre cele mai sensibile modificări vizează consolidarea rețelei de școli.


„Toate școlile cu peste 40 de elevi vor avea gestiune financiară autonomă, ceea ce le permite să își administreze propriul buget și achizițiile, responsabilizând cadrele didactice și managerii școlari și reducând dependența de direcțiile de învățământ. Astăzi, rețeaua școlară este fragmentată: fiecare a patra școală are mai puțin de 100 de elevi, iar fiecare a zecea are mai puțin de 50. Aceste dezechilibre afectează calitatea educației. Analizăm corelarea dintre numărul de elevi și performanța școlară pentru a lua decizii fundamentate. Obiectivul nostru strategic este ca fiecare elev, indiferent de locul unde s-a născut sau de mediul familial, să beneficieze de o educație de calitate și să își realizeze potențialul. Aceasta este esența discuției și a deciziilor propuse”.


Consolidarea rețelei universitare

În ceea ce privește procesul de consolidare a rețelei universitare, Perciun a spus că Republica Moldova a trecut, în ultimii patru ani, printr-un proces complex, dar extrem de necesar, de integrare a institutelor de cercetare în universități și de consolidare a rețelei universitare. În 2022, trei universități au devenit parte a altor universități, iar, pe lângă acestea, 19 institute de cercetare, anterior aflate în subordinea Academiei de Științe sau a Ministerului Educației, au fost integrate plenar în universități.


„În 2024, alte procese de consolidare au continuat, inclusiv integrarea Universității din Cahul în Universitatea Tehnică. Aceasta a fost o strategie națională, menită să crească eficiența sistemului de învățământ superior și să întărească comunitățile academice. Ca rezultat al acestor procese, am obținut rezultate remarcabile: în 2025, admiterea la universitățile din Republica Moldova a fost cea mai mare din ultimii 10 ani – 15.925 de tineri admiși. Am crescut numărul tinerilor specialiști repartizați în școli și grădinițe și am centralizat procesul de integrare a acestora, oferindu-le sprijin timp de trei ani. Numărul de studenți a crescut semnificativ, iar cadrele didactice și cercetătorii s-au dublat în multe universități. Am decis să continuăm această reformă prin absorbția instituțiilor mai mici, pentru a facilita integrarea și pentru a evita crearea de noi instituții cu structuri separate, care ar fi complicat procesul de administrare și ar fi afectat continuitatea mandatului rectorilor. Astfel, modificările la Codul Educației permit ca rectorii care au implementat aceste procese să candideze pentru un al treilea mandat, cu titlu excepțional, pentru a asigura continuitatea reformelor. Aceste modificări reflectă realitățile și contextul specific al Republicii Moldova: consolidarea universităților, integrarea institutelor de cercetare și crearea unor comunități academice mai puternice, capabile să gestioneze o creștere rapidă a numărului de studenți și a cadrelor didactice”, a conchis Perciun.


Consolidarea rețelei școlare și suport pentru elevi și profesori

În baza criteriilor propuse, ar urma să fie reorganizate 73 de școli, dintre care 10 ar urma să fie transformate în grădinițe, 43 în școli primare și 17  în școli primare-grădinițe. Numărul total de școli vizate reprezintă aproximativ 6% din numărul total de instituții publice școlare din țară. În total, de această măsură vor fi vizați 1.200–1.300 de copii, ceea ce reprezintă doar 0,5% din totalul elevilor din țară.

Autoritățile vor veni și cu măsuri de sprijin pentru familii și profesori. Astfel, transportul școlar va fi gratuit, iar părinții elevilor care vor fi transferați în alte instituții vor primi o alocație lunară de 1.000 de lei pe parcursul a doi ani de studii. Cadrele didactice vizate de reorganizare vor beneficia de sprijin prin reconversie profesională, relocare și acoperirea cheltuielilor de transport. Profesorii care nu se vor putea angaja în raion vor putea beneficia de o indemnizație de relocare către un loc de muncă în alt raion, de până la 300.000 de lei. Criteriile de eligibilitate și procedura de acordare a acestei indemnizații vor fi reglementate ulterior de Guvern.